Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene la Bruxelles sunt aproape de a ajunge la un acord privind un împrumut de 90 de miliarde de euro destinat finanțării apărării Ucrainei în fața agresiunii Rusiei. Potrivit unor diplomați citați de Politico, consensul este posibil în baza unui proiect de text care clarifică modul în care țările terțe pot participa la contractele de achiziții de armament finanțate prin acest mecanism.
Oficialii UE se reunesc miercuri după-amiază pentru a finaliza negocierile, după mai bine de o săptămână de discuții dificile. Miza este una majoră, în contextul în care Kievul riscă să rămână fără lichidități începând din luna aprilie, iar sprijinul militar occidental este esențial pentru continuarea rezistenței pe front.
Acces limitat pentru țările din afara UE la contractele de armament
Ultimul punct sensibil din negocieri a fost stabilirea condițiilor în care statele din afara Uniunii Europene pot participa la achizițiile de apărare finanțate din acest împrumut. Proiectul de acord, consultat de Politico, ar permite Ucrainei să cumpere arme din țări terțe – inclusiv Statele Unite și Regatul Unit – doar în două situații: atunci când nu există un produs echivalent disponibil în UE sau când există o nevoie urgentă.
Lista echipamentelor ce ar putea fi achiziționate din afara blocului comunitar include sisteme de apărare aeriană și antirachetă, muniție pentru avioane de luptă și capabilități de atac la adâncime. Totuși, dacă Regatul Unit va dori să participe la contracte dincolo de acest cadru restrictiv, va fi obligat să contribuie financiar la acoperirea costurilor dobânzilor aferente împrumutului.
Textul prevede că eventualele contribuții britanice – ce vor fi negociate ulterior cu Comisia Europeană – trebuie să fie proporționale cu beneficiile obținute de companiile britanice de apărare implicate în program.
Franța cere protejarea intereselor industriei europene de apărare
Franța a jucat un rol-cheie în negocieri, insistând ca statele UE, care vor suporta plata dobânzilor, să fie și principalii beneficiari ai contractelor de apărare. Pentru a obține sprijinul Parisului și al aliaților săi, proiectul de acord include o formulare nouă care subliniază că „orice acord cu o țară terță trebuie să se bazeze pe un echilibru între drepturi și obligații” și că aceste state „nu ar trebui să aibă aceleași drepturi și avantaje” ca membrii UE.
De asemenea, documentul consolidează controlul Uniunii asupra achizițiilor externe, obligând Ucraina să furnizeze informații care să demonstreze că sunt îndeplinite condițiile pentru derogarea de la achizițiile interne. Aceste date vor fi verificate de Comisia Europeană „fără întârzieri nejustificate”, după consultarea unui nou grup de experți în capacitățile industriale de apărare ale Ucrainei, format din reprezentanți ai statelor membre.
Datorie comună pentru evitarea colapsului financiar al Kievului
Pentru a finanța acest efort, Comisia Europeană va contracta o datorie de 90 de miliarde de euro. În urma presiunilor exercitate de capitalele naționale, executivul european a acceptat să folosească fonduri neutilizate din actualul buget multianual pe șapte ani pentru a acoperi costurile împrumuturilor. Dacă aceste resurse se vor dovedi insuficiente, diferența va fi suportată direct de statele membre.
Comisarul european pentru buget, Piotr Serafin, urmează să se întâlnească joi cu Parlamentul European și cu președinția cipriotă a Consiliului UE, în încercarea de a debloca disputele privind rambursarea costurilor împrumuturilor. Decizia finală este așteptată în zilele următoare și ar putea marca unul dintre cele mai ambițioase angajamente financiare ale Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei.