Premierul Ilie Bolojan a prezentat vineri seară, într-o declarație oficială susținută la Palatul Victoria, măsurile din Pachetul 2 de austeritate fiscală, menite să continue efortul de reducere a deficitului bugetar și să combată evaziunea. Alături de propunerile anunțate de Guvern, în discuțiile din coaliție au fost avansate și inițiative suplimentare, unele cu impact major pentru mediul economic și social, inclusiv asupra creatorilor de conținut, investitorilor și companiilor mari.
Taxe pe crypto, social media și capital: digitalul intră în vizorul Fiscului:
Una dintre cele mai notabile propuneri vizează introducerea unei taxe de 5% la sursă pentru veniturile obținute din rețele sociale precum YouTube, TikTok sau Instagram, percepută de operatorii de plăți la fiecare tranzacție. În paralel, tranzacțiile cu criptomonede ar putea fi impozitate tot cu 5% din valoarea tranzacției, prin reținere la sursă de către bănci, înlocuind sistemul actual bazat pe calculul câștigului net anual.
De asemenea, veniturile din capital vor fi mai sever taxate: câștigurile obținute din vânzarea de acțiuni, fonduri sau alte instrumente financiare vor fi impozitate cu 10% dacă sunt deținute peste un an, respectiv 16% dacă sunt vândute într-un termen mai scurt. Impozitarea se va face tot prin stopaj la sursă, o măsură care, potrivit oficialilor guvernamentali, are scopul de a reduce evaziunea și a simplifica colectarea.
Companiile mari, sub presiune: extinderea IMCA și eliminarea optimizărilor fiscale
În planul fiscal propus, Guvernul intenționează să aplice un IMCA generalizat de 0,5% din cifra de afaceri pentru toate firmele plătitoare de impozit pe profit, urmând să se plătească diferența dintre acest impozit și impozitul pe profit datorat. Varianta PNL, discutată la Cotroceni, prevede un nivel de 1% pentru companiile mari, cu excepția celor deja vizate de IMCA-ul actual.
Totodată, se propune eliminarea deductibilității cheltuielilor externe cu servicii de consultanță, management sau administrative pentru firmele cu cifre de afaceri de peste 1 milion de euro, dacă acestea sunt prestate de companii nerezidente sau afiliate. Măsura vizează stoparea erodării bazei de impozitare și stimularea cererii pentru servicii interne.
Bogații, sub lupa Fiscului: dobânzi și jocuri de noroc taxate suplimentar
Depozitele bancare cumulate ce depășesc 100.000 euro vor fi taxate cu 16% pe dobândă, în timp ce nivelul actual de 10% va fi păstrat pentru sumele sub acest prag. Potrivit datelor guvernamentale, circa 86.000 de români dețin astfel de depozite.
Jocurile de noroc și aplicațiile de pariuri vor fi și ele vizate de o taxă de 5% pentru fiecare tranzacție realizată online, reținută la sursă de procesatorii de plăți. Doar în 2023 au fost înregistrate peste 84 de milioane de astfel de tranzacții, reprezentând 17% din totalul plăților cu cardul în România.
Război pe față cu munca la negru: amenzi uriașe și controale extinse
Un alt capitol important al pachetului îl constituie combaterea muncii la negru și la gri. Amenzile pentru fiecare angajat fără contract de muncă vor fi majorate de la 20.000 la 200.000 de lei. Mai mult, firmele depistate riscă retragerea autorizației de funcționare, anularea licenței de turism sau a autorizației de construire, precum și interdicția ca administratorii lor să mai dețină alte companii timp de 5 ani.
Inspecția Muncii va primi atribuții extinse, cu obligația ca inspectorii să petreacă minimum șase ore pe zi pe teren. Vor fi achiziționate body-cam-uri pentru toți inspectorii, iar controalele vor fi concentrate pe domenii cu risc mare – construcții, HoReCa, agricultură și comerț. În paralel, se propune creșterea numărului de inspectori și dotarea acestora cu autovehicule și bugete de carburant adecvate.
Modificări pentru mame, pensionari și migranți:
Guvernul analizează și plafonarea unor cheltuieli sociale. În cazul mamelor aflate în concediu de creștere a copilului (ICC), în special cele care beneficiază de indemnizații între 4.000 și 8.500 de lei (reprezentând 72% din total), ar urma să se aplice contribuții de sănătate (CASS), estimate la peste 33 milioane lei lunar.
Se discută, de asemenea, introducerea unui plafon de CASS pentru pensii de peste 4.000 de lei și reglementarea contribuțiilor pentru refugiați, migranți și apatrizi. În plus, autoritățile vor să modifice REVISAL și legislația muncii astfel încât un angajat să nu poată figura cu mai multe contracte care însumează peste 12 ore de muncă pe zi.
Pachetul II de măsuri fiscale vine într-un moment critic pentru finanțele publice, în contextul în care România este sub presiunea Comisiei Europene pentru reducerea deficitului. Premierul Ilie Bolojan a transmis că, deși măsurile pot fi impopulare, ele sunt necesare pentru a evita o criză bugetară în 2025. Coaliția va continua discuțiile în următoarele zile, urmând ca forma finală a pachetului să fie supusă aprobării în Guvern și apoi în Parlament.