Negocierile privind noua lege a pensiilor magistraților rămân într-un punct critic, după ce întâlnirea de miercuri de la Palatul Cotroceni, dintre președintele României, liderii Coaliției și reprezentanții sistemului judiciar, s-a încheiat fără niciun rezultat concret. În acest context, liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat joi, la Digi24, că formațiunile din Coaliție vor discuta în perioada imediat următoare toate variantele posibile pentru a ajunge la un compromis acceptat de ambele părți.
Potrivit acestuia, solicitarea magistraților – ca pensia să reprezinte 65% din ultimul venit brut, ceea ce echivalează cu aproximativ 98% din ultimul venit net – este „ușor exagerată”, în condițiile în care ar transforma pensia într-un venit aproape identic cu salariul în plată. „Ar însemna practic că ar încasa o pensie egală cu ultimul salariu”, a subliniat Csoma.
UDMR susține că o variantă echitabilă ar fi ca pensia să reprezinte 70–75% din ultimul venit net, procent la care Coaliția ar putea ajunge dacă negocierile se reiau cu un mandat clar și realist. Totodată, rămâne de discutat perioada de tranziție, în condițiile în care magistrații au cerut 20 de ani, iar premierul Ilie Bolojan a transmis că este dispus să accepte o întârziere, dar nu mai mare de 15 ani.
„Credem că 70 sau 75% din ultimul venit net ar reprezenta o soluție echitabilă pentru pensia magistraților și ne menținem această poziție. Cred că ar trebui să elaborăm un nou proiect, să vedem cu perioada de tranziție, că au fost discuții și pe acest aspect”, a afirmat liderul deputaților UDMR.
În privința procedurii parlamentare, Csoma Botond consideră că asumarea răspunderii Guvernului în Parlament ar fi cea mai eficientă variantă, pentru a evita amendamente care ar putea modifica substanțial textul proiectului. „Pe asumare cumva există o siguranță mai mare că nu vor exista amendamente care să altereze conținutul proiectului”, a explicat acesta, subliniind însă că și procedura legislativă obișnuită rămâne o opțiune.
O problemă suplimentară o reprezintă termenul din PNRR – 28 noiembrie, până la care legea trebuie adoptată. Liderul UDMR admite că România ar putea solicita prelungirea termenului către Comisia Europeană, dacă procedurile interne se dovedesc imposibil de accelerat: „Cred că putem discuta și cu Comisia Europeană să prelungim puțin acest termen”.
Discuțiile tensionate de la Cotroceni au scos în evidență cele două puncte majore de blocaj: cuantumul pensiei și durata perioadei de tranziție. În timp ce magistrații insistă pentru o pensie cât mai apropiată de salariul actual și o tranziție extinsă, Coaliția nu este dispusă să depășească limitele stabilite în acordul politic și în angajamentele PNRR.