Premierul Ilie Bolojan ar putea decide chiar luni, 15 septembrie 2025, dacă rămâne în fruntea Executivului. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR sunt convocați la Palatul Cotroceni, la invitația președintelui Nicușor Dan, pentru o nouă tentativă de mediere a două dintre cele mai tensionate subiecte din Coaliție: ridicarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază și reforma administrației locale, care ar aduce cel mai mare val de disponibilizări din ultimele trei decenii.
Plafonarea alimentelor, „bomba” care a detonat în weekend:
Surse politice citate de Antena 3 CNN susțin că premierul a respins miercuri, 12 septembrie, prelungirea plafonării prețurilor la alimentele de bază după 30 septembrie, deși Ministerul Agriculturii – sprijinit de PSD – a cerut menținerea măsurii. Social-democrații avertizează că renunțarea ar putea adăuga 2–3 puncte procentuale la inflație.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a anunțat că decizia a fost luată „fără opinii contrare”, dar imediat au apărut dezmințiri. Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, a negat existența unui consens, iar actualul ministru al Economiei, Radu Miruță, a cerut ca hotărârea finală să fie luată „în Coaliție, prin unanimitate, pe baza cifrelor de la Finanțe”.
Lista produselor vizate de plafonare este una esențială pentru populație: pâine albă, lapte, brânzeturi de bază, iaurt simplu, făină, mălai, ouă, ulei, carne de pui și porc, legume, fructe, cartofi, zahăr, smântână, unt și magiun.
În cazul ridicării plafonării, PSD ia în calcul introducerea rapidă a unei inițiative legislative în Parlament pentru reintroducerea măsurii, dar procedura ar putea dura luni. Între timp, premierul Bolojan a anunțat că va discuta cu retailerii pentru a preveni un șoc pe prețurile de bază, în condițiile în care TVA-ul a crescut recent de la 19% la 21%.
Reforma locală, subiectul care poate răsturna Guvernul:
Disputa privind alimentele s-a adăugat unei crize deja existente: reforma administrației locale. Premierul propune concedierea a circa 13.000 de angajați din consilii județene, prefecturi și primării – aproximativ 10% din personal. În fața opoziției, Bolojan a amenințat că își va da demisia dacă planul nu este adoptat.
„Dacă doar stai pe o funcție și lucrurile despre care știi că trebuie făcute… nu le poți face, nu se justifică să stai pe acest post”, a spus premierul după prima rundă de negocieri la Cotroceni.
Rezistența în teritoriu este masivă: în Prahova, ar urma să fie disponibilizați peste 800 de funcționari; în Galați, 95% dintre primării ar trebui să reducă personal – circa 600 de angajați; iar în Ilfov, peste 80% dintre UAT-uri ar fi vizate de tăieri.
Ca alternativă, PSD, sprijinit de USR și UDMR, propune reducerea cheltuielilor locale cu 10% și un număr mai mic de disponibilizări, fără eliminarea totală a posturilor.
Pe lângă restructurările din teritoriu, Bolojan pregătește și tăieri în aparatul central: posturi reduse în ministere, comasări de instituții și modificări în statutul funcționarului public. Procesul este complex și presupune schimbări legislative majore, ceea ce face ca fiecare etapă să fie o bătălie politică.
Cotroceni, masa critică a guvernării:
Întâlnirea de luni, 15 septembrie, devine decisivă: dacă liderii partidelor acceptă un compromis, Guvernul câștigă timp. Dacă nu, mandatul lui Ilie Bolojan ar putea lua sfârșit după mai puțin de trei luni de la instalare.
Miza este uriașă: să mențină prețurile sub control fără plafonare, să reducă cheltuielile fără a bloca administrația și să livreze reforme într-un an electoral tensionat. Conturile se fac astăzi la Cotroceni, cu nota de plată împărțită între consumatori, funcționari și partidele care au promis stabilitate.