Fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu, cunoscut în spațiul public sub porecla „Mitralieră”, a fost achitat marți de Curtea de Apel București într-un dosar în care era acuzat de procurorii DNA că a obținut în mod nelegal titlul de „Luptător pentru Victoria Revoluției din decembrie 1989 – Luptător cu Rol Determinant”. Decizia instanței nu este definitivă.
Curtea de Apel București, instanță aflată în centrul unor controverse recente privind funcționarea justiției, a dispus achitarea lui Cătălin Rădulescu pentru infracțiunile de fals în declarații și complicitate la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, motivând că „fapta nu există”, potrivit Agerpres. În același dosar a fost achitată și Cristina Valentina Cechi, membră a Comisiei pentru eliberarea noului certificat de Luptător cu Rol Determinant.
Dosarul a fost trimis în judecată în decembrie 2021, însă parcursul său a fost marcat de numeroase întârzieri și blocaje procedurale. În octombrie 2023, judecătorul inițial desemnat a fost schimbat, iar noul complet a fost nevoit să reia judecata de la zero, inclusiv reaudierea martorilor. De asemenea, instanța a amânat de 19 ori pronunțarea unei decizii, pe parcursul unui an și trei luni, între septembrie 2024 și decembrie 2025.
Potrivit DNA, angajați ai Secretariatului de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist (SSPR), printre care și Adrian Sanda, secretar de stat la data faptelor, ar fi acordat în anul 2016 titlul de „Luptător cu Rol Determinant” lui Cătălin Rădulescu cu încălcarea prevederilor Legii nr. 341/2004. Procurorii susțineau că fostul deputat nu îndeplinea una dintre condițiile esențiale prevăzute de lege, respectiv desfășurarea de activități revoluționare într-o localitate în care, înainte de fuga lui Nicolae Ceaușescu, au existat persoane ucise, rănite sau reținute.
Titlul de „Luptător pentru Victoria Revoluției din decembrie 1989 – Luptător cu Rol Determinant” este acordat ca formă de recunoștință pentru participarea la Revoluția Română din 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta din Valea Jiului – Lupeni din august 1977.
Conform anchetatorilor, membrii comisiei ar fi admis cererea lui Cătălin Rădulescu exclusiv pe baza a două declarații date în anii 2015 și 2016, în care acesta ar fi prezentat informații neconforme cu realitatea despre presupusa sa activitate revoluționară la Timișoara și București, în perioada 16–21 decembrie 1989. DNA susținea că aceste declarații erau contrazise de documentele existente în dosarul administrativ de la SSPR, din care ar fi rezultat că Rădulescu a desfășurat activitate revoluționară doar în orașul Pitești, începând cu data de 22 decembrie 1989, după fuga dictatorului.
În urma acordării titlului, prin decret prezidențial, fostul deputat ar fi beneficiat de o indemnizație de gratitudine în valoare de 2.020 lei lunar, începând cu 1 ianuarie 2015, suma totală încasată ridicându-se, potrivit DNA, la 143.420 de lei.