Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat vineri că nu ia în calcul demisia din funcție, după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut premierului Ilie Bolojan să o demită pe fondul crizei apei din județul Prahova. Ministrul USR afirmă că solicitarea este una politică și susține că nu poate fi supusă niciunui tip de șantaj.
Declarația a fost făcută la Brașov, într-o conferință de presă, unde Diana Buzoianu a respins ferm ideea retragerii din Guvern. „Nu am luat în calcul nici măcar pentru o secundă acest lucru dintr-un singur motiv: aceste cereri vin pe un fond politic, iar pe mine nu mă poate șantaja niciun om politic actual. Nu există niciun fel de presiune care poate fi pusă pe mine în acest sens”, a afirmat ministrul Mediului.
Cererea de demitere a fost formulată public de președintele PSD, Sorin Grindeanu, care a solicitat premierului Ilie Bolojan nu doar îndepărtarea Dianei Buzoianu din Guvern, ci și măsuri legate de conducerea Apelor Române și reorganizarea serviciilor de apă din Prahova. Solicitarea a venit în contextul crizei generate de problemele tehnice de la baraj și de întreruperile prelungite ale alimentării cu apă din ultimele săptămâni.
Premierul Ilie Bolojan a explicat, într-o intervenție la B1 TV, că prioritatea Executivului a fost gestionarea situației de urgență și reluarea alimentării cu apă potabilă pentru populație. El a subliniat că defecțiunea de la baraj nu a fost gestionată corespunzător și că populația nu a fost informată la timp.
„Pe fondul unei defecțiuni constatate la baraj, în loc să se acționeze programat și profesionist, am ajuns să nu estimăm efectele negative și să nu-i anunțăm pe oameni”, a declarat premierul. Bolojan a precizat că i-a cerut ministrului Mediului să corecteze problemele sistemice pentru a preveni repetarea unor astfel de situații.
Șeful Guvernului a insistat asupra necesității unei planificări clare a intervențiilor tehnice. „Intervenția la baraj trebuie programată astfel încât oamenii să fie anunțați. Primăriile și agenții economici din zonă trebuie să știe din timp, pentru a putea crea rezerve de apă”, a spus Ilie Bolojan.
Întrebat dacă demisiile sunt suficiente în acest caz, premierul a explicat diferența dintre răspunderea directă și cea morală. „Fiecare dintre noi are două tipuri de răspundere: o răspundere directă, dacă prin decizia ta s-a întâmplat ceva, și o răspundere indirectă, o răspundere morală”, a afirmat Bolojan, oferind ca exemplu situațiile din sistemul sanitar, unde percepția publică îl plasează adesea pe ministru în centrul responsabilității, chiar dacă deciziile operative aparțin altor autorități.
Potrivit premierului, măsurile și demisiile propuse de Ministerul Mediului, pe baza raportului Corpului de Control, vizează strict răspunderea directă a celor implicați în lanțul decizional care a dus la criza apei. „Deciziile reflectă răspunderea directă a celor care au făcut să avem această situație”, a explicat Ilie Bolojan.
Acesta a indicat că administrația bazinală responsabilă de județul Prahova, Apele Române și compania care tratează apa au avut un rol direct în gestionarea defectuoasă a situației. „Au avut o responsabilitate în acest lanț de decizii și trebuie să răspundă”, a concluzionat premierul.