Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, luni, 20 octombrie 2025, sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind legea care modifica pensiile de serviciu ale magistraților, declarând actul neconstituțional. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi – 5 la 4, blocând una dintre cele mai controversate reforme propuse de Guvernul Ilie Bolojan.
În urma hotărârii Curții, liderul USR, Dominic Fritz, a transmis un mesaj tranșant: indiferent de motivarea deciziei, problema pensiilor speciale trebuie rezolvată, fie printr-o nouă lege, fie printr-un referendum de modificare a Constituției.
Fritz: „Pensiile speciale sunt testul de curaj al Guvernului”
„Curtea Constituțională a respins azi legea privind tăierea pensiilor speciale ale magistraților. Va trebui să citim cu atenție motivarea.
Dacă legea este respinsă pe o problemă de procedură, o refacem.
Dacă legea este respinsă pe fond, adică dacă nu este constituțional să desființăm pensiile speciale, atunci USR va propune un referendum pentru modificarea Constituției.
În orice caz, nu renunțăm la desființarea acestor privilegii. Avem, cu adevărat, voința să reformăm statul. De aceea, Guvernul trebuie să meargă mai departe. Pensiile speciale sunt testul de curaj și de rezistență al Guvernului. Majoritatea românilor cere să fie eliminată această nedreptate, iar noi, partidele, avem datoria să găsim o rezolvare”, a declarat liderul USR.
Fritz a mai adăugat că miza acestei reforme este una morală și economică, subliniind că „statul trebuie să recompenseze performanța prin salarii corecte, nu prin competiția cine se pensionează primul. Statul trebuie să funcționeze pentru toți cetățenii, nu doar pentru unii privilegiați”.
Legea, respinsă de CCR din motive „extrinseci”:
Decizia Curții vine la mai bine de o lună după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat CCR, invocând mai multe motive de neconstituționalitate, printre care lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru forma finală a proiectului.
Surse judiciare citate de fornews.ro arată că judecătorii CCR nu au respins legea pe motive de fond, ci pe procedură, ceea ce înseamnă că Executivul poate relua procesul legislativ, de data aceasta cu avizul CSM inclus.
Reforma care a divizat justiția:
Legea declarată neconstituțională modifica profund condițiile de pensionare ale magistraților, stabilind:
- vârsta de pensionare la 65 de ani, conform sistemului public;
- vechimea minimă de 35 de ani (față de 25 în prezent);
- cuantumul pensiei plafonat la 70% din ultimul salariu net;
- creștere graduală a vârstei de pensionare până în 2036, cu 1 an și 6 luni în plus anual;
- penalizare de 2% pe an pentru pensionarea anticipată.
Reforma a fost una dintre condițiile-cheie din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a fost susținută ferm de Guvernul Bolojan, care a considerat-o „un pas necesar către echitate socială”.
Pe de altă parte, magistrații au considerat legea „o amenințare directă la adresa independenței justiției”, ceea ce a dus la proteste și suspendarea activității în mai multe instanțe și parchete.
Urmările deciziei CCR:
Prin admiterea sesizării ÎCCJ, Curtea Constituțională blochează temporar reforma pensiilor speciale, urmând ca Guvernul și Parlamentul să reia procesul legislativ.
Dacă motivarea Curții confirmă neconstituționalitatea doar pe procedură, Executivul va putea trimite rapid o nouă variantă de lege, în timp ce, dacă este vorba de o problemă de fond, USR susține că va iniția un referendum național pentru modificarea Constituției, astfel încât eliminarea pensiilor speciale să devină posibilă juridic.
Decizia CCR vine pe fondul unor disensiuni tot mai vizibile în interiorul coaliției, în special între PNL și PSD, după ce premierul Ilie Bolojan a afirmat recent că ar fi dispus să-și asume din nou răspunderea guvernului pe această lege, „chiar cu riscul unei moțiuni de cenzură”.
În același timp, USR insistă că nu trebuie ca tema pensiilor speciale să fie abandonată, ci reluată imediat, „pentru că este vorba de încrederea cetățenilor în statul român”.