Moțiunea de destituire a președintelui francez Emmanuel Macron, depusă de La France insoumise (LFI), a fost respinsă miercuri, 8 octombrie, de Biroul Adunării Naționale. Membrii Biroului au decis, cu 10 voturi împotrivă, 5 pentru și 5 abțineri, că moțiunea este „inadmisibilă”, potrivit BFM TV.
Inițiativa LFI a fost lansată la doar câteva minute după anunțul demisiei premierului Sébastien Lecornu. Cei 104 deputați semnatari au cerut în unanimitate examinarea moțiunii, acuzând deriva autoritară a președintelui Macron.
LFI acuză extrema dreaptă că „l-a salvat” pe Macron:
Președinta grupului La France insoumise, Mathilde Panot, a lansat critici dure la adresa Rassemblement National (RN), acuzând partidul lui Marine Le Pen că a contribuit la respingerea moțiunii prin abținere.
„Încă o dată, ca de obicei, Rassemblement National îl salvează pe Emmanuel Macron”, a spus Panot în fața presei franceze, sugerând o complicitate tacită între extrema dreaptă și Palatul Élysée.
Opoziția radicală cere alegeri prezidențiale anticipate:
La France insoumise nu renunță la obiectivul său de a forța plecarea președintelui și declanșarea de alegeri anticipate. „La vârful statului avem pe cineva care face ce vrea, căruia nu-i mai pasă de nimic. Singura soluție este ca el să plece”, a declarat deputatul LFI David Guiraud.
Moțiunea de destituire este un instrument rar folosit în politica franceză, iar pragul politic pentru adoptarea ei este extrem de ridicat, necesitând sprijinul a două treimi din Adunarea Națională și Senat.
Negocieri intense pentru o nouă majoritate guvernamentală:
În paralel, negocierile politice lansate de premierul demisionar Sébastien Lecornu continuă miercuri cu reprezentanții socialiștilor, ecologiștilor și comuniștilor. Lecornu urmează să prezinte concluziile consultărilor președintelui Emmanuel Macron și va face declarații în această seară, la jurnalul France 2, programat la ora 20:00.
Decizia Biroului Adunării Naționale blochează, cel puțin temporar, tentativa LFI de a forța o dezbatere în plen pe tema destituirii președintelui, dar menține presiunea politică asupra Élysée-ului într-un moment de instabilitate guvernamentală fără precedent în cel de-al doilea mandat al lui Emmanuel Macron.