Premierul Ilie Bolojan a confirmat joi seară că rectificarea bugetară pregătită de Ministerul Finanțelor va fixa deficitul României pentru 2025 la 8,4% din PIB, adică aproximativ 159,7 miliarde lei (circa 32 miliarde de euro), pe baza unui produs intern brut estimat la 1.902 miliarde lei, conform datelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.
„Am convenit cu Comisia un deficit de 8,4%”:
„În baza discuțiilor care au avut loc în săptămânile premergătoare, între echipele tehnice ale Ministerului de Finanțe și cele ale Comisiei, am convenit un deficit cu care România să se închidă anul acesta de 8,4% din PIB. Asta înseamnă un deficit de aproximativ 159 de miliarde de lei, adică aproape 32 de miliarde de euro”, a declarat Bolojan.
Premierul a explicat că impactul măsurilor de corecție bugetară adoptate după instalarea guvernului său, în iulie, este vizibil doar parțial în 2025: „Efectele scontate vor fi anul acesta de aproximativ 0,6–0,7% din PIB, deoarece se resimt doar în ultimele 3–4 luni. Anul viitor impactul ar fi de peste 2,5% din PIB, ceea ce ar permite să ne apropiem de o țintă de puțin peste 6% din PIB și să intrăm pe o traiectorie normală, în care cheltuielile primare să scadă în mod constant.”
Dobânzile împing deficitul mai sus:
Cea mai mare presiune asupra execuției bugetare o reprezintă costul serviciului datoriei publice. „Inițial estimat la puțin peste 40 de miliarde de lei, acum se estimează că va depăși 50 de miliarde”, a precizat premierul.
De altfel, împrumuturile statului au trecut pragul de 200 de miliarde de lei încă din septembrie. La finalul lunii august, Guvernul contractase deja 197,9 miliarde lei, iar în prima săptămână a lunii septembrie acest prag a fost depășit.
De la promisiuni la realitate: ținta de deficit a explodat
La începutul anului, bugetul fusese construit cu o țintă de deficit de 7% din PIB, obiectiv considerat realizabil doar printr-o creștere de taxe în aprilie, conform angajamentului față de Comisia Europeană. Însă, pe fondul campaniei prezidențiale, măsurile de ajustare au fost amânate până în iulie, ceea ce a redus spațiul de corecție pentru 2025.
Anul trecut, România a închis execuția bugetară cu un deficit de 8,65% din PIB, după ce planul inițial era de 5%. Împrumuturile efective au ajuns atunci la 252 miliarde lei, marcând unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii ani.
Obiectivul pentru 2026: deficit de puțin peste 6%
Premierul a arătat că, dacă actualele măsuri vor fi menținute și consolidate, România ar putea intra de anul viitor pe o traiectorie de reducere sustenabilă a deficitului: „Ținta din acest an este ca cheltuielile primare să nu depășească 2,8%. Dacă reușim acest lucru și menținem disciplina, anul viitor vom reuși să coborâm deficitul la puțin peste 6% din PIB.”
Situația confirmă însă presiunea uriașă pe finanțele publice: România continuă să se împrumute masiv, la costuri ridicate, pentru a-și acoperi cheltuielile curente, într-un context economic și politic extrem de fragil.