Curtea Constituțională a României a amânat miercuri luarea unei decizii privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra noii legi a pensiilor de serviciu, stabilind un termen surprinzător: 28 decembrie, dată care cade într-o zi de duminică, ceea ce amplifică tensiunile politice și judiciare din jurul acestui act normativ.
Sesizarea ICCJ vizează legea pe care Guvernul și-a angajat răspunderea în 2 decembrie, după ce prima versiune fusese declarată neconstituțională în octombrie, pentru nerespectarea termenului de avizare al CSM. De această dată însă, obiecțiile formulate de instanța supremă sunt mult mai ample și vizează însăși arhitectura legii.
Înalta Curte: legea discriminează, lovește independența justiției și elimină pensia de serviciu
Judecătorii ICCJ au votat în unanimitate sesizarea CCR, avertizând că proiectul de lege:
- discriminează magistrații în raport cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu,
- încalcă brutal independența justiției,
- elimină de facto pensia de serviciu,
- contravine jurisprudenței CJUE și CEDO,
- ignoră obligația constituțională de a respecta deciziile CCR,
- folosește termeni ambigui, formule neclare și prezintă lacune normative incompatibile cu un stat de drept.
Potrivit documentului transmis Curții Constituționale, legea nu oferă „nicio garanție de stabilitate profesională”, ci produce efecte cu potențial destabilizator asupra sistemului judiciar.
Guvernul a forțat procedura după eșecul primei legi
Executivul condus de Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea pe noul proiect pe 2 decembrie, încercând să corecteze obiecțiile CCR din octombrie. Proiectul a fost avizat însă negativ de Consiliul Superior al Magistraturii, care a acuzat mutilarea independenței judiciare.
Legea stabilește schimbări majore:
- vârsta minimă de pensionare de 49 de ani până în 2026;
- creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani;
- introducerea vechimii minime totale în muncă de 35 de ani;
- recalcularea pensiilor la 55% din media veniturilor brute pe ultimele 60 de luni;
- plafonarea pensiei nete la 70% din ultimul venit net;
- limitarea bonificației de 1% și a actualizării pensiei doar pentru cei pensionați înainte de intrarea în vigoare a legii.
Modificările sunt considerate de ICCJ o „destructurare a regimului constituțional al pensiei de serviciu”.
Un termen controversat: 28 decembrie, duminică
CCR a ales să se pronunțe pe 28 decembrie, o dată neobișnuită pentru o decizie cu impact major, și care vine:
- la două zile după Crăciun;
- în weekend;
- cu patru zile înainte de finalul anului, când legea ar trebui să intre în vigoare.
Amânarea lasă Guvernul într-o poziție fragilă, având în vedere presiunile PNRR și miza politică a reformei pensiilor speciale.
Un scenariu cu miză uriașă
Dacă CCR declară legea neconstituțională, Guvernul ar suferi al doilea eșec consecutiv pe același subiect, cu efect imediat asupra stabilității coaliției și asupra credibilității reformelor asumate în fața Comisiei Europene.
Dacă o consideră constituțională, tensiunile cu sistemul judiciar vor escalada, iar un val de pensionări ar putea paraliza instanțele în primele luni ale anului.