Președintele României, Nicușor Dan, a participat duminică, la Palatul Cotroceni, la ceremonia de repatriere a rămășițelor pământești ale ultimului domn al Moldovei, Grigore Alexandru Ghyka, moment pe care l-a descris drept „o lecție de continuitate și demnitate istorică”. Evenimentul s-a desfășurat în prezența familiei domnitorului, a oficialităților statului și a reprezentanților mediului academic, marcând încheierea procesului de repatriere a rămășițelor fostului conducător al Moldovei (1856–1858), unul dintre artizanii modernizării instituționale și ai Unirii Principatelor Române.
„Cred că trebuie să folosim orice ocazie, și mai ales unele comemorative cum este cea de azi, pentru a ne spune nouă înșine și celor de lângă noi că istoria nu începe cu noi înșine”, a afirmat șeful statului, criticând tendința de a privi trecutul doar prin prisma rupturilor. „Prea des insistăm pe sincope, pe acele schimbări din istorie – 1821, 1848, 1859, 1918 – fără să punem accentul pe continuitate. Modul în care o societate se dezvoltă are rădăcini adânci în felul în care, acum mulți ani, niște oameni au gândit cum să o administreze”, a subliniat Nicușor Dan.
Președintele a arătat că momentul repatrierii rămășițelor lui Grigore Alexandru Ghyka reprezintă nu doar un gest de reparație istorică, ci și o ocazie de reflecție asupra începuturilor României moderne. „Construcția României moderne a început înainte de Ianuarie 1859. Domnitorul Ghyka a inițiat reforme care au pus bazele unui stat european: abolirea cenzurii, crearea Jandarmeriei, înființarea școlii de ingineri de drumuri și construcții, abolirea robiei țiganilor, reducerea taxelor și impozitelor. Toate acestea au fost decizii curajoase, cu impact durabil asupra Moldovei și, mai târziu, asupra României întregite”, a declarat președintele.
În discursul său, Nicușor Dan a respins ideea că Unirea Principatelor s-ar fi produs întâmplător sau „prin voința destinului”. „Trebuie să insistăm pe Unirea de la 1859, pentru că Unirea nu a căzut din cer, nu a fost un dar dat României. Pentru ca aceasta să se înfăptuiască, au fost niște oameni politici care au acționat în sensul acesta, și domnitorul Ghyka este unul dintre ei”, a spus șeful statului.
El a subliniat identitatea comună a celor două țări românești, amintind că încă din Evul Mediu Moldova era denumită „Moldovlahia” sau „Valahia Mică”, expresie a unității de neam, limbă și cultură. „Istoria Moldovei face parte din istoria României”, a adăugat președintele.
Vorbind despre modul în care este privită istoria națională, Nicușor Dan a pledat pentru o reevaluare echilibrată, afirmând că interpretarea trecutului a fost multă vreme distorsionată. „Suntem încă sub influența modului în care regimul comunist ne-a predat istoria și ne-a împiedicat să vedem pe acei domnitori care au făurit România modernă. Într-o anumită perioadă, aceștia au fost numiți dușmanii poporului”, a declarat președintele.
În acest context, el a propus o „terapie prin memorie” menită să vindece rănile trecutului. „Cred că e vremea să vindecăm aceste răni ale trecutului și cred că, așa cum Ana Blandiana a introdus sintagma ‘memoria ca formă de justiție’, trebuie să ne gândim la o terapie prin memorie care să ducă la o pacificare a societății românești de azi”, a spus Nicușor Dan.
Șeful statului a încheiat subliniind că ceremonia de la Cotroceni este o expresie a recunoașterii „demnității istoriei de dinainte de apariția statului național unitar” și a rolului jucat de elitele politice ale secolului al XIX-lea. „Onorăm rolul pe care l-a jucat clasa politică a acelei epoci la împlinirea ideii naționale”, a spus președintele.