Criză politică de ultimă oră în jurul legii care modifică OUG 31/2002 privind combaterea extremismului. Deși Curtea Constituțională a României a respins contestațiile și a decis că actul normativ este constituțional, președintele Nicușor Dan refuză promulgarea și trimite legea înapoi în Parlament, invocând riscul unor interpretări abuzive și al posibilelor atingeri aduse libertății de exprimare.
Decizia șefului statului tensionează din nou raporturile dintre Palatul Cotroceni și majoritatea parlamentară, mai ales că vine în contextul în care CCR a transmis, în mod explicit, că textul legii este “clar, bine definit și nu lasă loc de interpretări arbitrare”. Cu toate acestea, Nicușor Dan consideră că forma votată în Legislativ rămâne insuficient de precisă pentru a garanta că măsurile anti-extremism nu vor fi aplicate în exces sau distorsionat.
Într-o postare amplă publicată pe Facebook, președintele explică motivele cererii de reexaminare:
“Am transmis Parlamentului cererea de reexaminare a legii care modifică OUG 31/2002 privind combaterea extremismului. Statul român are datoria de a acționa ferm împotriva urii, xenofobiei și incitării la discriminare. Totuși, această datorie poate fi îndeplinită doar prin legi clare, previzibile și echilibrate. În caz contrar, riscăm efectul opus, amplificarea tensiunilor într-o societate deja polarizată și adâncirea neîncrederii în instituțiile statului.”
Nicușor Dan avertizează că noua lege introduce articole ce pot fi interpretate abuziv, lăsând loc ca persoane care nu au nicio legătură cu extremismul să fie incriminate în mod greșit. Exemplul cel mai controversat este cel privind pedepsele cu închisoarea — între unu și cinci ani — pentru distribuirea oricărui material ce conține idei xenofobe, fără a distinge între materialele de propagandă extremistă și opere literare, texte istorice sau analize academice.
“În forma actuală, legea este insuficient de clară în definirea unor infracțiuni. Unele articole pot fi interpretate abuziv, ceea ce ar putea transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul. De exemplu, noua lege prevede pedepse cu închisoarea de la unu la cinci ani pentru distribuirea oricărui material care conține idei xenofobe, fără a face diferența între materiale de propagandă extremistă și opere literare sau texte istorice. România are nevoie atât de fermitate, cât și de echilibru. Ambele sunt esențiale pentru apărarea democrației”, a mai transmis președintele.
De cealaltă parte, Curtea Constituțională susține că legislația este suficient de detaliată pentru a preveni aplicările abuzive, motivând că definițiile sunt formulate tehnic și lipsesc formulările vagi care ar permite interpretări arbitrare. În opinia judecătorilor constituționali, legea oferă instrumente clare pentru combaterea propagandei extremiste fără a afecta libertatea de exprimare atunci când aceasta este exercitată în limite democratice.