Președintele României, Nicușor Dan, a transmis miercuri, 5 noiembrie 2025, două cereri de reexaminare către Parlament, vizând acte normative recente care, potrivit Administrației Prezidențiale, ridică probleme de constituționalitate, claritate legislativă și conformitate cu dreptul european.
Prima dintre acestea se referă la Legea privind serviciile consulare și nivelul taxelor consulare pentru activitățile notariale desfășurate de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate. Actul introduce taxe consulare pentru cetățenii și persoanele juridice străine, păstrând gratuitatea doar pentru cetățenii români.
Taxele consulare și problema discriminării între cetățenii UE și cei din state terțe
Potrivit legii, sumele încasate din taxele notariale aplicate străinilor ar urma să fie utilizate integral de Ministerul Afacerilor Externe pentru cheltuieli de repatriere a cetățenilor români decedați peste hotare și pentru funcționarea oficiilor consulare.
Șeful statului atrage însă atenția că legea instituie „un regim juridic distinct” între cetățenii români și cei străini în ceea ce privește plata prealabilă a acestor taxe, fără a defini clar cine este considerat „străin”. „Nu este stabilit dacă termenul include doar cetățenii din afara Uniunii Europene sau și pe cei din Spațiul Economic European și din Confederația Elvețiană”, se arată în cererea de reexaminare.
„Având în vedere dispozițiile europene, este interzisă orice discriminare pe motiv de cetățenie între cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene în domeniul de aplicare al tratatelor. Aplicarea unor taxe consulare cetățenilor statelor membre poate constitui o diferență de tratament nejustificată”, subliniază Nicușor Dan.
El cere Parlamentului să clarifice sintagma de „cetățeni străini” și să stabilească un regim diferențiat între cetățenii Uniunii Europene și cei ai statelor terțe, astfel încât actul să fie în acord cu principiul nediscriminării consacrat de dreptul european.
Totodată, Administrația Prezidențială semnalează și un paralelism legislativ între prevederile noii legi și normele deja existente privind finanțarea cheltuielilor de repatriere, avertizând că „la nivelul misiunilor diplomatice se poate genera incertitudine în aplicarea normelor și risc de interpretare divergentă”.
Legea privind reîncadrarea juriștilor de la Registrul Comerțului – trimisă, de asemenea, spre reexaminare
Cea de-a doua cerere de reexaminare vizează Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 109/2024, care reglementează reîncadrarea consilierilor juridici din cadrul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) în funcția specifică de registrator de registrul comerțului.
Legea de aprobare, adoptată cu modificări de Parlament, preia aproape integral conținutul ordonanței, însă, potrivit președintelui, introduce și dispoziții contradictorii.
„Este neclară intenția legiuitorului cu privire la soluția legislativă adoptată, deoarece articolul II al legii reia aproape în totalitate prevederile ordonanței și, în același timp, le modifică, stabilind aplicarea acestora până la data de 1 octombrie 2026”, se precizează în sesizarea transmisă Legislativului.
Nicușor Dan avertizează că această formulare creează un posibil paralelism legislativ, interzis de normele de tehnică legislativă, și că Parlamentul ar fi trebuit, „în spiritul clarității și coerenței”, să aprobe OUG nr. 109/2024 cu modificările și completările explicite care se impuneau, nu prin repetarea acelorași texte.
Solicitarea către Parlament
În ambele cazuri, șeful statului solicită Legislativului reanalizarea actelor normative, pentru a le pune în acord cu principiile constituționale și europene privind claritatea, nediscriminarea și coerența legislativă.
„România are obligația de a adopta acte legislative clare, previzibile și conforme cu dreptul Uniunii Europene. Evitarea dublărilor de reglementări și respectarea principiului egalității în fața legii sunt condiții esențiale pentru stabilitatea juridică”, se arată în concluzia Administrației Prezidențiale.

