Ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat joi, la B1 TV, că a renegociat contractul strategic cu grupul german Rheinmetall, obținând pentru România condiții considerate mult mai avantajoase — cu 92 de milioane de euro mai bune față de varianta inițială — și introducerea unui drept de veto al statului român asupra deciziilor strategice ale proiectului, informează MEDIAFAX.
Miruță a explicat că, în forma anterioară, contractul conținea „condiții nedrepte pentru statul român”. În negocierile redeschise a identificat și corectat situații în care 47 de milioane de euro — fonduri obținute de comun cu Rheinmetall de la Comisia Europeană — erau contabilizate doar ca parte din contribuția companiei germane, nu și ca aport ale României. Ministrul a acuzat că aceste clauze fuseseră acceptate anterior de „cei care au gestionat situația la minister în ultimii doi ani”, făcând referire la foști miniștri, consilieri juridici și reprezentanți ai Romarm.
„Am discutat cu premierul Ilie Bolojan și cu președintele și le-am cerut aprobarea pentru redeschiderea negocierilor. Am urcat în avion, am mers în Germania și, în urmă cu două luni, m-am întors cu o variantă de contract care înseamnă pentru România cuantificabil 92 de milioane de euro în plus, dintr-un total de circa 400 de milioane la care se referă schimbările”, a povestit Miruță.
Un element-cheie introdus de ministru în acord este dreptul de veto al statului român asupra deciziilor strategice, deși participația statului este de 49% în proiect, iar Rheinmetall deține 51%. În plus, Miruță a impus obligații clare privind utilizarea furnizorilor români în lanțul de aprovizionare: Rheinmetall trebuie să colaboreze cu producători locali pentru piese și componente, soluție agreată chiar dacă reprezentanții germani au exprimat preocupări privind capacitatea imediată a unora dintre furnizori români de a respecta anumite standarde.
Ministrul a anunțat și evoluții industriale concrete: peste două luni ar urma să înceapă în Dâmbovița producția de obuzieri autopropulsate, într-o facilitate dezvoltată „de la zero”, care va putea ulterior să producă și tancuri de generație serioasă, nu modele demonstrative. De asemenea, sunt „discuții foarte avansate” pentru fabricarea în România a mașinii de luptă a infanteriei, puștii de asalt, dronelor, echipamentelor antiaeriene și rachetelor — unele proiecte urmând a fi produse integral în țară, altele în parteneriat tehnologic, iar altele achiziționate „de pe raft”.
Radu Miruță a subliniat că abordarea pe care o promovează ministerul este una pragmatistă: transfer de tehnologie, localizare industrială și consolidarea capacității interne de producție în domeniul apărării, ca răspuns la decizia României de a crește cheltuielile militare și a-și consolida industria de apărare.
Anunțul vine într-un moment în care guvernul pune accent pe înzestrare și pe dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare interne, văzute ca elemente critice pentru autonomia strategică și pentru crearea de locuri de muncă în sectoare cu valoare adăugată înaltă.