Reuniunea miniştrilor de externe ai NATO de la Bruxelles a adus miercuri unul dintre cele mai puternice semnale de sprijin pentru Ucraina din ultimele luni, după ce mai multe state aliate au anunţat un pachet financiar de peste un miliard de dolari destinat achiziţiei de armament american pentru Kiev. Mesajul alianţei a fost unul ferm: Rusia trebuie să înceteze ameninţările şi să intre în negocieri reale, în timp ce Ucraina trebuie sprijinită pentru a ajunge la masa tratativelor dintr-o poziţie de forţă.
Anunţurile vin la doar o zi după o nouă rundă de discuţii între emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, şi Vladimir Putin la Moscova – discuţii care, potrivit AFP, nu au reuşit să producă niciun compromis în privinţa problemei centrale: teritoriile ucrainene ocupate de Rusia. În absenta secretarului de stat american Marco Rubio, miniştrii NATO au transmis public scepticismul faţă de disponibilitatea Kremlinului de a negocia o pace reală.
„Discuţiile de pace sunt în desfăşurare, ceea ce este un lucru bun, dar trebuie să ne asigurăm că Ucraina se află în cea mai puternică poziţie posibilă pentru a continua lupta”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, subliniind că negocierile nu trebuie să devină un pretext pentru reducerea sprijinului militar.
Mai mulţi oficiali europeni au criticat direct poziţia Rusiei. Ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, a cerut Moscovei să renunţe la „bravadă şi vărsare de sânge” şi să accepte o discuţie serioasă privind o pace durabilă. Omologul său leton, Baiba Braze, a avertizat că este „mai bine să nu ascultăm propaganda Kremlinului”, iar ministrul lituanian Kestutis Budrys a afirmat că Rusia „nu este absolut deloc interesată nici de un armistiţiu, nici de un acord de pace”.
Declaraţiile vin după ce Vladimir Putin a ameninţat marţi că Rusia este „pregătită pentru război cu Europa”, în cazul în care aceasta ar decide escaladarea, acuzaând liderii europeni că „nu sunt de partea păcii”.
În ciuda retoricii Moscovei, statele NATO au venit la Bruxelles cu angajamente financiare concrete. Norvegia a anunţat un pachet de 500 de milioane de dolari pentru achiziţia de arme americane, Polonia şi Germania au confirmat contribuţii suplimentare, iar Germania a ridicat totalul promis la 200 de milioane de dolari, depăşind nivelul anunţat anterior. Canada contribuie cu 200 de milioane de euro, iar Olanda a promis 250 de milioane de euro. Fondurile vor alimenta programul PURL, dedicat achiziţiei rapide de armament american pentru Ucraina şi finanţat de state europene, care a strâns deja circa 4 miliarde de euro.
Franţa, care nu participă la program, se confruntă cu presiuni crescânde din partea Germaniei şi a Olandei pentru a-şi intensifica sprijinul militar pentru Kiev.