Uniunea Europeană importă în prezent aproximativ 98% din necesarul de magneți din pământuri rare din China, în timp ce Statele Unite depind de Beijing pentru circa 70% din pământurile rare procesate. În acest context, cifrele nu mai sunt simple statistici comerciale, ci vulnerabilități strategice majore, într-o lume în care comerțul, lanțurile de aprovizionare și resursele critice au devenit instrumente de presiune geopolitică.
Aceasta este una dintre ideile centrale subliniate de Radu Burnete, consilier prezidențial, într-o analiză publicată pe site-ul său, după o vizită recentă la Washington. Potrivit acestuia, România trebuie să-și definească locul într-o nouă ordine economică globală, construită pe reziliență, diplomație economică și capacitatea de a valorifica inteligent resursele proprii.
Mineralele critice, noul front strategic
Pe 4 februarie, Departamentul de Stat al SUA a găzduit primul Critical Minerals Ministerial, reunind peste 50 de state. Vicepreședintele american JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio au propus crearea unui bloc comercial al aliaților pentru minerale critice, menit să reducă dependența de China.
SUA, Uniunea Europeană și Japonia au anunțat un memorandum de înțelegere ce urmează să fie semnat în următoarele 30 de zile, document care prevede dezvoltarea unor planuri comune pentru securizarea lanțurilor de aprovizionare. „Este un moment rar de convergență transatlantică”, subliniază Burnete.
România intră direct în acest joc strategic. Sub umbrela Critical Raw Materials Act, Comisia Europeană a selectat 47 de proiecte strategice, dintre care trei sunt pe teritoriul României: grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) și cupru la Rovina (Hunedoara).
Resursele României și parteneriatul cu SUA
România dispune de aproximativ 60 de tipuri de minerale, inclusiv zăcăminte de cupru, teluriu, precum și potențial pentru pământuri rare asociate minereurilor de titan și zirconiu. Problema majoră este însă lipsa unei cartografieri moderne a acestor resurse.
În acest sens, una dintre întâlnirile-cheie de la Washington a fost cea cu US Geological Survey, lider mondial în cartografiere geologică. Un eventual parteneriat ar permite României să obțină, pentru prima dată în decenii, o imagine actualizată a propriului potențial mineral.
Obiectivul strategic este clar: extracția și rafinarea materiilor prime în România, în parteneriat cu companii americane și române, pentru a deservi atât piața internă – industria auto, baterii, apărare și energie – cât și exporturile către SUA și UE. „Prezența unor companii mari americane ar avea și un efect strategic: ar consolida statutul României ca aliat economic de încredere”, afirmă Burnete.
Energie nucleară și Coridorul Vertical
Al doilea pilon major al discuțiilor de la Washington a fost energia. Burnete s-a întâlnit cu Joshua Volz, emisar special al Department of Energy, pentru a discuta proiectele nucleare și Coridorul Vertical de gaze.
În sectorul nuclear, Nuclearelectrica are în plan investiții de peste 20 de miliarde de euro în următorul deceniu. Reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă sunt în proces de retehnologizare, iar reactoarele 3 și 4 sunt programate pentru punere în funcțiune în deceniul următor. În paralel, România dezvoltă, alături de parteneri americani, șase reactoare modulare mici (SMR) la Doicești.
Coridorul Vertical de gaze, care leagă Grecia de Europa Centrală prin Bulgaria și România, este văzut ca o infrastructură-cheie pentru aducerea LNG-ului american și reducerea dependenței de gazul rusesc. România are o poziție privilegiată, fiind atât țară de tranzit, cât și producător de gaze, cu un rol central în securitatea energetică regională.
Discuții în Congres și unitate politică
Vizita la Washington a inclus și întâlniri cu membri ai Congresului american, printre care Mike Rogers și Bruce Westerman. Din delegația română au făcut parte ministra de externe Oana Țoiu, senatorul Titus Corlățean și cancelarul guvernului Mihai Jurcă.
„Am vorbit o singură limbă”, subliniază Burnete, accentuând importanța unei voci unitare în politica externă, dincolo de disputele interne.
Ce urmează
Comerțul bilateral România–SUA rămâne sub potențial, cu un volum de aproximativ 3,7 miliarde de dolari în 2024. Într-un context în care deficitul comercial al României depășește 33 de miliarde de euro, dezvoltarea noilor canale economice nu mai este opțională.
Mesajul de la Washington este clar: puterea economică și securitatea sunt inseparabile. Iar într-o lume în care fronturile trec prin lanțuri de aprovizionare, rețele energetice și resurse critice, România este chemată nu doar să se adapteze, ci să devină un actor activ al noii arhitecturi economice occidentale.