România intră într-una dintre cele mai tensionate și decisive săptămâni din ultimii ani în materie de reformă a sistemului public. Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri că marți va merge în Parlament pentru angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind pensiile magistraților — un act normativ crucial pentru îndeplinirea jaloanelor europene și pentru stabilitatea bugetară a țării.
Reforma vine după ce Curtea Constituțională a respins forma anterioară a proiectului, constatând absența avizului Consiliului Superior al Magistraturii. Între timp, Guvernul a obținut avizele necesare de la CSM și CES, iar premierul susține că, deși avizele CSM și ale Consiliului Legislativ sunt negative și consultative, ele nu împiedică procedura de asumare.
Ilie Bolojan afirmă că reforma este esențială din trei motive majore: pentru accesarea fondurilor europene, pentru corectarea unor dezechilibre majore din sistem — precum pensionarea extrem de timpurie și calcularea pensiei la nivelul ultimului salariu — și pentru reașezarea sistemului pe baze sustenabile. „Proiectul de lege privind pensiile magistraților este justificat de trei aspecte. Pe de o parte, de aspectul de accesare al fondurilor europene, de o minimă justiție socială prin corectarea unor nedreptăți, o pensionare prea rapidă și o pensie cât ultimul salariu și, de asemenea, pentru a pune sistemul de pensii pe baze sustenabile în anii următori”, a declarat premierul.
Bolojan a explicat și modificările concrete din proiect: stabilirea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, creșterea vechimii necesare în muncă de la 25 de ani la 35 de ani și ridicarea treptată a vârstei de pensionare de la 48–50 de ani la 65 de ani, pe o perioadă de tranziție de aproximativ 15 ani. Conform noilor reguli, pensia ar urma să fie calculată la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, dar cu plafonul de 70% raportat la ultima indemnizație netă. Vârsta de pensionare va crește etapizat până în anul 2041, ceea ce ar reprezenta cea mai amplă reformă structurală din ultimii 20 de ani în acest domeniu.
În privința avizului negativ al CSM, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a transmis un mesaj tranșant. El admite că magistrații au respins proiectul, dar subliniază că avizul este unul consultativ și că Guvernul are obligația să continue reforma. „Este nevoie că atunci când reformăm statul oricărei categorii profesionale să o întrebăm și pe aceea. Am apreciat că este corect astăzi ca magistrații să își exprime în deplină libertate punctul lor de vedere. Apreciez că este corect să ținem cont de acest aviz. Cunoșteam opinia magistraturii, cum o cunoaște și opinia publică, pentru că a fost menționată public de către CSM, că nu sunt de acord cu acest proiect. S-a avut în vedere și această opinie. Mai departe, proiectul va merge pe traiectoria pe care am amintit-o”, a declarat ministrul, imediat după vot.
Asumarea răspunderii guvernamentale reprezintă cel mai rapid și direct instrument legislativ la dispoziția Executivului, dar și unul cu risc politic ridicat — opoziția poate depune moțiune de cenzură, iar întregul pachet se transformă într-un moment de test pentru majoritatea parlamentară. Pentru premierul Bolojan, miza este dublă: păstrarea stabilității guvernării și respectarea angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene.