Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au reunit vineri și, cu un vot dat în unanimitate de cei 102 judecători prezenți, au decis sesizarea Curții Constituționale în legătură cu proiectul de lege privind noile condiții de pensionare pentru magistrați, proiect pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. Judecătorii reclamă încălcări grave ale Constituției și susțin că actul normativ reprezintă o diminuare directă și nejustificată a statutului magistratului.
Purtătorul de cuvânt al Înaltei Curți, Victor Alistar, a prezentat public principalele argumente care au stat la baza deciziei. Potrivit acestuia, legea „discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției și elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați”, contravenind atât Constituției, cât și standardelor internaționale în domeniul protejării sistemului judiciar.
Judecătorii invocă încălcarea mai multor articole din Constituție — articolele 1 alin. 3 și 5, 16 alin. 1, 114, 124 alin. 3, 133 alin. 1, 147 alin. 4 și 148 alin. 2 și 3 — argumentând că legea „utilizează termeni ambigui și neclari”, generează „lipsă de previzibilitate” și prezintă „lacune normative incompatibile cu un stat de drept”. În plus, actul normativ ar contraveni jurisprudenței CJUE, CEDO și deciziilor obligatorii ale CCR.
Potrivit lui Alistar, justificarea caracterului de urgență pentru asumarea răspunderii Guvernului este „construită pe o realitate contrafactuală”. Magistrații afirmă că PNRR nu impune schimbarea modalității de pensionare, ci doar analiza posibilității supraimpozitării, iar invocarea presiunilor economice nu este susținută de niciun document sau studiu de impact.
În ceea ce privește efectele directe asupra sistemului judiciar, Secţiile Unite atrag atenția că legea ar afecta brusc 66% dintre magistrații în funcție, cărora nu li s-ar aplica tranziția prevăzută în alte situații. „45% dintre magistrați ar avea o creștere imediată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar 21% ar fi obligați să rămână în sistem până la 60–64 de ani”, a declarat Alistar, subliniind că măsurile au un impact „abrupt, discriminatoriu și lipsit de fundament”.
Judecătorii reclamă și o diferență clară în raport cu alte categorii profesionale care beneficiază de pensii de serviciu. În timp ce pentru acestea procentul minim pornește de la 65% din brut și plafonarea este mult mai permisivă, „numai magistrații sunt plafonați drastic la 70% din net, un nivel inferior și nejustificat”, deși sunt singura categorie cu statut constituțional garantat. Totodată, magistrații susțin că povara bugetară generată de pensiile lor este „minimă” în ansamblul pensiilor speciale și că modificările nu sunt susținute de necesități fiscale reale.