Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, luni, 20 octombrie 2025, să admită sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind legea care modifică regimul pensiilor de serviciu ale magistraților.
Potrivit deciziei adoptate cu majoritate de voturi (5 la 4), legea a fost declarată neconstituțională din motive extrinseci, adică de procedură, nu de fond.
CCR a constatat că Guvernul nu a solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru ultima formă a proiectului, deși acest lucru este obligatoriu conform Constituției și legilor privind statutul magistraților.
„Obiecția de neconstituționalitate – ADMISĂ”. Reforma pensiilor, blocată:
„Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – ADMITERE”, se arată în minuta oficială transmisă luni de Curte.
Decizia blochează, cel puțin temporar, planurile Guvernului Ilie Bolojan de a reforma sistemul de pensii speciale, una dintre condițiile incluse în PNRR și cerute de Comisia Europeană.
Surse juridice afirmă că motivarea integrală a Curții va fi publicată în cursul săptămânii viitoare, iar legea urmează să se întoarcă în Parlament pentru reluarea procedurii legislative.
Cum s-a ajuns la CCR: sesizarea ÎCCJ și protestele magistraților
Legea fusese atacată la Curte de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe 4 septembrie, după ce judecătorii instanței supreme au votat în unanimitate depunerea sesizării.
„Judecătorii instanței supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată”, se arăta într-un comunicat al ÎCCJ.
Magistrații acuzau atunci că legea adoptată de Guvern încalcă 37 de decizii anterioare ale Curții Constituționale și principii fundamentale ale statului de drept, printre care:
- independența justiției;
- securitatea juridică;
- neretroactivitatea legii;
- principiul legalității și al încrederii legitime;
- obligativitatea consultării CSM.
Adoptarea legii a provocat proteste fără precedent în rândul instanțelor și parchetelor, care au suspendat temporar activitatea.
Ce prevedea legea pensiilor magistraților:
Proiectul de lege, parte din pachetul mai amplu de reforme bugetare, schimba radical condițiile de pensionare pentru judecători și procurori:
- Vârsta de pensionare – 65 de ani (conform sistemului general de pensii);
- Vechimea minimă – creșterea de la 25 la 35 de ani;
- Cuantumul pensiei – maximum 70% din ultimul salariu net (față de 80% din ultimul salariu brut, în prezent);
- Eșalonare graduală până în 2036, prin creșterea anuală a vârstei de pensionare cu 1 an și 6 luni;
- Pensionare anticipată permisă doar cu penalizare de 2% pentru fiecare an lipsă până la împlinirea vârstei standard.
Guvernul argumentase că măsurile au scopul de a alinia pensiile speciale la principiul contributivității, dar și de a răspunde cerințelor Comisiei Europene în cadrul PNRR.
Decizia CCR reprezintă un nou obstacol major pentru Guvernul Bolojan, care își asumase public reforma pensiilor speciale ca parte a „pachetului 3 de echilibrare bugetară”.
Premierul declarase recent, la Radio România Actualități, că o respingere a legii „ar fi un pas înapoi pentru statul de drept și o lovitură pentru credibilitatea României în fața partenerilor europeni”.
Surse din coaliție au declarat pentru fornews.ro că Executivul va încerca să revină rapid cu o formă corectată, dar numai după o consultare oficială cu CSM.
CSM, „cheia” reluării procesului legislativ:
Avizul Consiliului Superior al Magistraturii — cerut expres de Constituție în privința oricărei legi care afectează statutul judecătorilor — nu a fost solicitat pentru varianta finală a proiectului adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului.
Aceasta este principala cauză procedurală care a determinat Curtea să respingă legea.
Astfel, guvernul va trebui să reia întreg procesul legislativ, să consulte CSM, apoi să trimită legea din nou în Parlament, ceea ce ar putea amâna reforma până în primăvara anului 2026.
Admiterea sesizării ÎCCJ va avea implicații majore nu doar pentru magistrați, ci și pentru alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu — diplomați, militari, personal aeronautic sau grefieri — ale căror regimuri sunt reglementate prin norme similare.
Decizia de luni va deveni reper constituțional obligatoriu pentru orice viitoare reformă a pensiilor speciale.