Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis duminică unul dintre cele mai ferme mesaje ale Bruxellesului de la începutul discuțiilor privind un posibil plan de pace pentru Ucraina. Aflat în atenția marilor puteri, proiectul de 28 de puncte propus de administrația americană ridică temeri majore în Europa, iar șefa executivului european a contestat public elementele-cheie ale documentului.
Vorbind în contextul negocierilor de la Geneva, unde reprezentanți ai SUA, Ucrainei, Marii Britanii, Germaniei și Franței analizează propunerea Washingtonului, Ursula von der Leyen a afirmat că orice acord trebuie să respecte trei principii fundamentale: frontierele Ucrainei nu pot fi modificate prin forță, armata ucraineană nu poate fi supusă niciunei limitări care să lase țara vulnerabilă, iar rolul Uniunii Europene în arhitectura viitoarei păci trebuie recunoscut integral.
„Am convenit asupra principalelor elemente necesare pentru o pace justă și durabilă și pentru suveranitatea Ucrainei. În primul rând, frontierele nu pot fi modificate prin forță”, a declarat von der Leyen. Ea a subliniat apoi că orice încercare de a impune restricții asupra forțelor armate ale Ucrainei ar echivala cu o invitație deschisă la noi agresiuni. „Nu pot exista limitări asupra forțelor armate ale Ucrainei, ceea ce ar lăsa țara vulnerabilă față de un viitor atac, subminând astfel și securitatea europeană”, a avertizat ea.
Von der Leyen a mai afirmat că UE trebuie să fie un actor central în orice proiect de pace, nu un observator marginal. „Ucraina trebuie să aibă libertatea și dreptul suveran de a-și alege propriul destin. Ea a ales un destin european”, a punctat președinta CE, întărind poziția celor 27 de state membre care resping ideea unei păci în urma căreia agresorul ar obține beneficii teritoriale.
Mesajul transmis de la Bruxelles interacționează direct cu planul american, care prevede cedări teritoriale majore în favoarea Rusiei: Ucraina ar trebui să renunțe complet la Donbas (Donețk și Lugansk), să accepte limitarea armatei la 600.000 de militari, să renunțe la aderarea la NATO și să opereze într-o realitate geopolitică în care Crimeea, anexată în 2014, ar rămâne „recunoscută de facto” ca parte a Federației Ruse.
În contrapondere, Rusia ar restitui anumite părți ocupate în Zaporojie și Herson, centrala de la Zaporojie ar intra sub supravegherea AIEA, iar Ucraina ar primi garanții de securitate din partea Statelor Unite și perspectiva integrării în Uniunea Europeană.
Planul, perceput de mulți analiști drept o formă de „pace prin capitulare”, a provocat reacții tensionate la Kiev și reticență crescândă în capitalele europene, unde oficialii insistă că orice acord trebuie să reflecte principiile Cartei ONU, nu rezultatul unui război de agresiune.