Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a respins miercuri, în cadrul unei conferințe de presă susținute la finalul summitului Alianței de la Haga, acuzațiile potrivit cărora elogiile aduse președintelui american Donald Trump ar demonstra o atitudine servilă sau o poziție slabă în fruntea organizației. Fostul premier olandez a declarat că mesajul transmis liderului de la Casa Albă reflectă un mod personal de comunicare și un context politic special, în care Statele Unite au reușit să impulsioneze un angajament financiar istoric din partea statelor membre NATO.
Controversa a pornit de la un mesaj privat trimis de Rutte către Trump înainte de deschiderea summitului, în care actualul lider NATO l-a felicitat anticipat pe președintele SUA pentru un „mare succes” și l-a asigurat că „Europa va plăti în stil MARE”. În același mesaj, scris parțial cu majuscule pentru a imita stilul caracteristic al lui Trump de pe rețelele sociale, Rutte îi transmitea acestuia că va reuși „ceva ce niciun președinte american nu a obținut singur în decenii”, referindu-se la obiectivul agreat de liderii NATO de a crește cheltuielile de apărare la 5% din PIB.
Întrebat de presă dacă limbajul folosit și tonul elogios nu sunt nepotrivite pentru un lider al unei organizații multilaterale precum NATO, Rutte a răspuns direct: „Nu, nu cred. Cred că este un pic o chestiune de gust, dar cred că el este un bun prieten”. Secretarul general a insistat că nu se poate ignora rolul esențial al lui Trump în obținerea acestui acord istoric între aliați. „Nu a fost ușor, dar i-am făcut pe toți să se angajeze pentru 5%. Merită unele elogii, nu credeți?”, a întrebat retoric Rutte în fața jurnaliștilor.
Liderul NATO a respins ideea că ar fi cedat din autoritate sau din neutralitate instituțională, subliniind că o parte importantă a funcției sale este să mențină dialogul și sprijinul celor mai influenți lideri ai Alianței. „Dacă acest angajament nu ar fi fost obținut acum, ar fi fost vreodată posibil? Cu alt președinte?”, a continuat Rutte, subliniind că prezența lui Trump a fost decisivă în accelerarea deciziilor privind creșterea bugetelor naționale pentru apărare.
Decizia statelor membre NATO, cu excepția Spaniei, de a urca ținta bugetelor militare la 5% din PIB marchează o schimbare profundă de paradigmă în cadrul organizației. Până de curând, obiectivul asumat era de 2%, un prag pe care multe state europene nu l-au atins constant. În contextul în care tensiunile geopolitice continuă să crească, în special în estul Europei, această creștere reflectă o adaptare la noile realități strategice.
În ciuda stilului atipic al comunicării, Rutte pare hotărât să transforme funcția de secretar general NATO într-un instrument activ de construcție a consensului, chiar și atunci când acest lucru presupune tonuri neconvenționale. Deși modul în care alege să-și exprime aprecierea față de Trump stârnește controverse, rezultatul obținut,un nou obiectiv comun ambițios, este, în viziunea lui Rutte, o dovadă de leadership eficient, nu de slăbiciune.