Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat joi că omologul său american, Donald Trump, și-a exprimat disponibilitatea de a participa la eventuale negocieri de pace între Rusia și Ucraina, cu condiția ca și liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, să accepte invitația la masa tratativelor. Dezvăluirea a fost făcută de Erdogan în timpul zborului de întoarcere de la summitul NATO, care s-a desfășurat la Haga, unde a avut loc prima sa întrevedere cu Trump de la revenirea acestuia la Casa Albă în ianuarie 2025.
„I-am transmis domnului Trump intenția noastră de a organiza o întâlnire de pace între președinții Rusiei și Ucrainei în Istanbul sau Ankara. El mi-a spus: Dacă Putin vine, vin și eu”, a relatat Erdogan în fața jurnaliștilor care îl însoțeau, potrivit serviciului său de presă, citat de Reuters.
Liderul turc a adăugat că autoritățile de la Ankara vor demara „contactele necesare” și speră ca această întâlnire la vârf să se materializeze cât mai curând, „cu voia Celui de Sus”. Turcia a mai găzduit în trecut două runde de negocieri între părțile beligerante, însă rezultatele au fost limitate, reducându-se în principal la schimburi de prizonieri și repatrieri de trupuri ale soldaților decedați.
Cererile Rusiei devin tot mai radicale:
Între timp, pozițiile părților rămân ireconciliabile. Moscova continuă să respingă ideea unui armistițiu înaintea discuțiilor de fond, insistând că negocierile pot avea loc chiar și în timp ce luptele continuă. Această abordare vine în paralel cu o intensificare a atacurilor ruse asupra teritoriului ucrainean și cu impunerea unor condiții tot mai dure pentru încheierea unui acord.
Pe lângă recunoașterea anexării ilegale a regiunilor Donețk, Lugansk, Herson, Zaporojie și Crimeea, Rusia solicită Ucrainei să renunțe definitiv la orice ambiție de aderare la NATO și să reducă semnificativ dimensiunea armatei sale. De asemenea, viceministrul rus de externe, Aleksandr Grușko, a subliniat că Moscova consideră abrogarea deciziei summitului NATO de la București din 2008, care oferea Ucrainei perspectiva aderării, drept o garanție esențială de securitate pentru Rusia.
„Căutăm garanții juridice internaționale solide privind neaderarea Ucrainei la NATO”, a declarat Grușko într-un interviu acordat agenției ruse RIA Novosti, adăugând că planurile de extindere ale Alianței reprezintă o amenințare directă la adresa intereselor strategice ale Rusiei.
Turcia se repoziționează ca mediator-cheie:
Declarația lui Erdogan vine într-un moment în care Turcia își reafirmă rolul de mediator în conflictul ruso-ucrainean, mizând pe relațiile sale bilaterale solide cu ambele tabere. Ankara s-a prezentat constant ca un actor de echilibru între Est și Vest, iar președintele Erdogan încearcă să capitalizeze influența sa pentru a crea premisele unei întâlniri istorice între Trump și Putin, un gest care ar putea reseta dinamica negocierilor de pace.
Pe de altă parte, Statele Unite, prin vocea actualului președinte Donald Trump, par să transmită un semnal de deschidere spre implicare activă în procesul diplomatic, cu o condiție clară: participarea directă a liderului rus. Rămâne însă incert dacă Vladimir Putin va accepta o astfel de invitație, în condițiile în care Kremlinul preferă în prezent să dicteze condițiile de pe poziții de forță.
În lipsa unui consens privind parametrii de începere a negocierilor, conflictul continuă să aducă pierderi umane și materiale semnificative. Propunerea lansată de Erdogan ar putea reprezenta, totuși, o fereastră diplomatică rară, într-un moment în care comunitatea internațională pare tot mai divizată și epuizată de un conflict care durează de peste doi ani.