Premierul Slovaciei, Robert Fico, a declarat joi că va vota împotriva viitorului pachet de sancțiuni al Uniunii Europene îndreptat împotriva Rusiei, dacă acesta va include măsura controversată de a întrerupe complet importurile de gaze naturale din Federația Rusă până în 2028. Avertismentul său, transmis în cadrul unei conferințe de presă susținute la Bratislava, reprezintă un nou semnal de disensiune în interiorul blocului comunitar, într-un moment în care UE caută să-și consolideze poziția față de agresiunea rusă în Ucraina.
„Vă rog să luați acest lucru în serios. Slovacia nu are acces direct la terminale de gaz natural lichefiat. Dacă se opresc livrările din Rusia, pot apărea blocaje, iar prețurile vor exploda. Aceasta ar afecta Slovacia mai mult decât Rusia”, a afirmat Fico, potrivit agenției DPA, citată de Agerpres.
Deși s-a arătat de acord cu alte direcții ale politicii europene, inclusiv cu sprijinul militar și financiar pentru Ucraina, premierul slovac a subliniat că nu va susține sancțiuni care pun în pericol securitatea energetică a țării sale. Poziția sa contrastează cu cea a liderului ungar Viktor Orbán, care se opune în bloc tuturor măsurilor restrictive europene împotriva Kremlinului.
Contract valabil cu Gazprom până în 2034:
Fico a reamintit că Slovacia are un contract de furnizare a gazului cu gigantul energetic rus Gazprom, valabil până în 2034. Planurile Comisiei Europene de a rupe toate relațiile energetice cu Rusia până în 2028 includ intenția de a rezilia acest contract invocând motive de „forță majoră”. Însă, potrivit premierului slovac, o astfel de justificare ar putea fi respinsă într-o eventuală acțiune la o curte internațională de arbitraj.
„Dacă vom fi forțați să rupem contractul, Slovacia riscă să plătească penalități de ordinul miliardelor de euro. Aceasta nu este doar o decizie politică, ci și una cu implicații juridice și economice grave”, a avertizat Fico.
Slovacia – printre cele mai dependente de energia rusească:
Slovacia este una dintre cele mai vulnerabile țări ale Uniunii Europene în ceea ce privește dependența de materiile prime rusești, în special de gaze. În lipsa unei rețele alternative de aprovizionare sau a unor capacități proprii relevante de import de LNG (gaz natural lichefiat), Bratislava rămâne profund conectată la infrastructura energetică moștenită din perioada sovietică.
Declarațiile lui Robert Fico intervin într-un moment critic, în care UE analizează un al 14-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, menit să limiteze veniturile Moscovei și să accelereze eforturile de izolare economică. Sprijinul unanim al statelor membre este esențial pentru adoptarea acestor măsuri, iar amenințarea cu veto a Bratislavei complică negocierile.
O nouă fractură în politica energetică a UE:
Poziția Slovaciei scoate în evidență dificultățile cu care se confruntă Uniunea în încercarea de a menține o linie comună față de Rusia, în condițiile în care statele membre au vulnerabilități și interese divergente. Deși Bruxellesul promovează o strategie de „decuplare completă” de resursele energetice rusești, unele țări est-europene avertizează că măsurile nu sunt realist aplicabile fără un plan concret de alternativă și compensare.
În timp ce Ucraina presează pentru sancțiuni mai dure și pentru izolarea totală a Rusiei din piețele europene, lideri precum Robert Fico solicită o abordare pragmatică și echilibrată, care să țină cont de realitățile economice ale statelor aflate în prima linie a riscurilor energetice.
Decizia finală asupra pachetului de sancțiuni va necesita negocieri intense în următoarele săptămâni, iar poziția Bratislavei ar putea deveni un punct de blocaj major dacă preocupările Slovaciei nu vor fi tratate cu seriozitate la nivel european.