Directorul Serviciului rus de informaţii externe (SVR), Serghei Narîşkin, a confirmat duminică, printr-o declaraţie acordată presei de stat ruse, că a avut o nouă convorbire telefonică cu omologul său american, John Ratcliffe, directorul Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA). Este a doua discuţie oficială între cei doi, după o primă conversaţie la jumătatea lunii martie, și marchează o continuare surprinzătoare a dezghețului în relațiile dintre serviciile secrete ale celor două superputeri.
„Am avut un apel telefonic cu omologul meu american și am rezervat pentru fiecare posibilitatea de a ne suna oricând și de a discuta subiectele care ne interesează”, a declarat Narîşkin, într-un comentariu sobru dar cu greutate strategică, venit pe fondul unei dinamici geopolitice volatile.
Această apropiere între Moscova și Washington a stârnit îngrijorare în capitalele europene, în special în rândul serviciilor de informații care cooperează cu SUA prin rețeaua de partajare a informațiilor cunoscută sub numele de „Five Eyes” (Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Australia și Noua Zeelandă). În fața amenințării rusești tot mai accentuate în spațiul cibernetic, militar și informațional, partenerii europeni se tem că ar putea pierde accesul privilegiat sau influența în modelarea răspunsurilor comune de securitate dacă SUA reconfigurează raporturile directe cu Kremlinul.
Convorbirile recente între CIA și SVR vin într-un context extrem de sensibil: războiul din Ucraina este departe de a fi încheiat, iar atacurile cibernetice atribuite Rusiei continuă să vizeze infrastructuri strategice din Vest. În același timp, Washingtonul încearcă să reducă riscurile unei escaladări nucleare sau a unui conflict accidental, motiv pentru care contactele directe între serviciile secrete sunt văzute ca un canal de dezescaladare discret, dar crucial.
SVR, succesorul direct al legendarului KGB, are un istoric îndelungat și controversat de spionaj împotriva Statelor Unite. De-a lungul deceniilor, SVR a fost implicat în unele dintre cele mai celebre cazuri de trădare și infiltrare în inima aparatului american de securitate națională, precum cele ale lui Julius Rosenberg, Robert Hanssen și Aldrich Ames , nume care au devenit simboluri ale Războiului Rece și ale vulnerabilităților occidentale.
Revenirea la dialog direct între cei doi șefi ai serviciilor secrete ar putea marca începutul unei noi faze în relațiile bilaterale ruso-americane, una în care rivalitatea este combinată cu un pragmatism rece, în ciuda diferențelor ideologice și geopolitice profunde.
Pentru aliații europeni ai SUA, însă, mesajul este dublu: pe de o parte, există speranța că aceste contacte pot contribui la stabilitate; pe de altă parte, există riscul real ca un dialog ruso-american „peste capul Europei” să slăbească unitatea occidentală în fața amenințărilor comune.
Pentru moment, natura exactă a temelor discutate între Narîșkin și Ratcliffe rămâne necunoscută, însă simplele fapte, existența apelurilor și disponibilitatea pentru dialog constant, sunt, în sine, semnale puternice într-un climat internațional dominat de incertitudine și repoziționări rapide.