Rusia a salutat miercuri decizia Statelor Unite de a suspenda temporar anumite livrări de armament către Ucraina, interpretând gestul ca un semnal că finalul „operațiunii militare speciale” se apropie. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a declarat, potrivit agenției ruse Interfax, că „cu cât Ucraina primeşte mai puţine arme, cu atât sfârşitul operaţiunii militare speciale este mai aproape”.
Declarațiile vin în contextul în care mass-media internaționale, inclusiv Politico și NBC News, au relatat că Washingtonul a decis să suspende unele livrări militare către Kiev, din cauza preocupărilor legate de propriile stocuri. Printre categoriile de armament afectate se numără muniția și rachetele destinate apărării aeriene.
Oficial, Rusia continuă să numească războiul de agresiune declanșat în februarie 2022 „operațiune militară specială”, în ciuda condamnărilor internaționale și a pierderilor masive de vieți și teritorii suferite de Ucraina.
Macron și Putin, prima convorbire după doi ani:
Tot miercuri, Kremlinul a comentat și despre convorbirea telefonică dintre președintele rus Vladimir Putin și omologul său francez Emmanuel Macron, prima după mai bine de doi ani. Potrivit lui Dmitri Peskov, discuția a fost „detaliată” și a durat peste două ore, fiecare parte prezentându-și pozițiile.
Întrebat dacă Macron a dat vreun semnal că Franța ar putea accepta cererile Rusiei privind „noile realități de pe teren”, adică recunoașterea teritoriilor ocupate de Rusia, Peskov a răspuns negativ. Moscova a formulat în repetate rânduri cerința ca Ucraina să recunoască pierderile teritoriale și să renunțe la primirea de arme în schimbul unui posibil armistițiu.
Conform unui comunicat al Palatului Élysée, președintele Macron a cerut o „încetare a focului cât mai curând posibil” și lansarea de negocieri directe între Moscova și Kiev pentru o soluție „solidă și durabilă”. În același timp, liderul francez a reiterat sprijinul ferm al Franței pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Vladimir Putin a replicat că războiul este, în opinia sa, „o consecință directă” a politicii Occidentului, care ar fi ignorat ani la rând „interesele legitime de securitate ale Rusiei”.
Orban susține calea dialogului: „Este nevoie de diplomați, nu de generali”:
Reacții favorabile au venit și din partea premierului Ungariei, Viktor Orban, cunoscut pentru pozițiile sale proruse. Acesta a salutat inițiativa convorbirii Macron–Putin și a declarat pe platforma X: „În sfârșit! Nu există soluţie pentru războiul din Ucraina pe câmpul de bătălie, cheia sunt negocierile”.
Ungaria rămâne singura țară din Uniunea Europeană care refuză să furnizeze arme Ucrainei și critică în mod constant sprijinul militar acordat Kievului. Deși s-a conformat sancțiunilor impuse Moscovei de către Bruxelles, guvernul Orban pledează pentru reluarea relațiilor cu Rusia, considerând că Ucraina nu are perspective reale de victorie în acest conflict.
„Este nevoie de diplomaţi, nu de generali”, a subliniat Viktor Orban, exprimându-și speranța că dialogul dintre Paris și Moscova va deschide o fereastră pentru o soluție diplomatică.
UE continuă sprijinul pentru Kiev:
În ciuda tensiunilor, Uniunea Europeană continuă să sprijine Ucraina atât militar, cât și economic. Germania, de exemplu, contribuie activ la extinderea capacității de producție a armamentului ucrainean, finanțând inclusiv fabricarea de rachete.
Suspendarea livrărilor americane nu înseamnă, cel puțin deocamdată, o schimbare majoră de strategie din partea Occidentului. Totuși, ea reflectă o realitate sensibilă: limitările logistice și politice ale sprijinului militar pe termen lung, în paralel cu nevoia tot mai vizibilă de o soluție negociată. În acest context, Kremlinul încearcă să capitalizeze orice recul occidental pentru a-și întări poziția în fața unui posibil armistițiu.