Fostul premier Marcel Ciolacu a revenit în atenția publică joi, printr-o postare detaliată pe Facebook, în care respinge acuzațiile privind o presupusă „moștenire dezastruoasă” lăsată în urma mandatului său și apără bilanțul economic al guvernării. În contextul unor plângeri penale și critici venite din zona dreptei politice, Ciolacu susține că „România nu se află în niciun colaps economic” și că măsurile de austeritate promovate de actualul guvern sunt alimentate artificial de o „panică indusă” care servește interese politice și ideologice.
„Frica de junk – motiv pentru austeritate oarbă?”, se întreabă fostul șef al Guvernului, sugerând că scenariile alarmiste despre deficit ar fi utilizate drept pretext pentru măsuri ce afectează în mod disproporționat românii cu venituri mici și medii.
„Cifre, nu lozinci”: Ciolacu își apără guvernarea cu date economice, prezentând o listă extinsă de realizări, pe care o susține cu indicatori macroeconomici relevanți:
• PIB-ul României ar fi crescut cu 46% în trei ani, de la 242 miliarde euro în 2021, la 354 miliarde euro în 2024.
• Puterea de cumpărare a salariului minim și a pensiei medii ar fi crescut cu 31%. Salariul mediu net a ajuns la peste 1.000 euro, iar pensia medie la peste 500 euro.
• Investițiile publice s-au dublat, de la 59 miliarde lei în 2021, la 120 miliarde în 2024. Pentru 2025, fosta echipă de guvernare a estimat 149 miliarde lei, un nou record.
• Inflația a fost redusă, de la 10,3% la 4,9%, prin plafonarea prețurilor la energie și alimente de bază.
• Rezerva Trezoreriei la finalul mandatului era de 10,6 miliarde euro, dublu față de începutul guvernării.
• Rezervele valutare ale BNR au atins un maxim istoric de 72 miliarde euro.
„Aud, însă, tot mai des în ultima perioadă acuzații dure și teorii alarmiste despre așa-zisul dezastru economic în care am lăsat România. Când ai șantiere de autostrăzi, spitale regionale în construcție și 180.000 de locuri de muncă noi, în ce colaps economic suntem?”, întreabă retoric Ciolacu.
„Dacă trebuie să fac pușcărie pentru Autostrada Moldovei, accept fără regrete”:
În fața acuzațiilor penale venite din partea unor lideri politici, Ciolacu se declară împăcat cu deciziile luate ca premier, chiar dacă unele au avut costuri politice. „Am făcut un pas în spate, convins că România are nevoie de lideri noi. Dar dacă trebuie să fac și pușcărie ca să avem, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, atunci accept fără regrete”, a scris acesta.
El reiterează că execuțiile bugetare sunt publice și transparente, iar acuzațiile privind cheltuieli netransparente sunt „ridicole”.
Fondul de rezervă și lipsa rectificării bugetare:
Ciolacu recunoaște că anul trecut a fost utilizat intensiv Fondul de rezervă bugetară, circa 65 miliarde lei – dar explică faptul prin absența unei rectificări bugetare oficiale, menită să evite riscurile unor cheltuieli excesive într-un an electoral.
„Nu s-a făcut nicio rectificare bugetară, tocmai pentru a ține sub control cheltuielile. Fondul de rezervă a fost mecanismul prin care am putut direcționa fonduri acolo unde era nevoie, fără riscul unui derapaj generalizat”, afirmă fostul premier.
Responsabilitate fiscală și reforme asumate în PNRR:
Fostul lider social-democrat susține că actualele măsuri de consolidare fiscală, inclusiv cele dur criticate, precum creșterea TVA și taxarea pensiilor, nu sunt impuse de Comisia Europeană, ci reprezintă alegeri interne. „Toate țările dezvoltate au impozitare progresivă. Refuzul ideologic de a adopta această măsură și punerea poverii exclusiv pe clasa de mijloc este o mare greșeală”, susține el.
El afirmă că, în calitate de premier, a încercat să negocieze un traseu fiscal echilibrat care să nu sufoce economia: „Am negociat în permanență cu cei de la Comisie, tocmai pentru ca măsurile să nu fie foarte abrupte și să nu ducă la recesiune.”
„PSD a avut premier doar un an și zece luni din ultimii cinci ani și jumătate”:
Într-o notă mai polemică, Marcel Ciolacu respinge ideea că PSD ar fi responsabil exclusiv pentru actuala situație economică. El reamintește că deficitul bugetar era deja la un nivel ridicat la momentul preluării guvernării, în urma unor decizii asumate de fostele guverne de dreapta, între care achiziții în avans de armament, scandalurile din pandemie și liberalizarea haotică a pieței energetice.
„E simplu să spui ‘PSD e de vină’, dar să ne uităm la fapte: noi am intrat la guvernare când datoria publică era deja la 49% din PIB, iar deficitul se apropia de 7%”, punctează fostul premier.