Președintele României, Nicușor Dan, a transmis joi Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 31/2002, cunoscută în spațiul public drept „Legea Vexler”. Actul normativ, adoptat de Parlament în luna iunie, vizează extinderea incriminărilor privind promovarea ideologiilor fasciste, legionare, rasiste sau antisemite. În opinia șefului statului, forma în care legea a fost adoptată încalcă mai multe prevederi constituționale fundamentale și poate deschide calea unor interpretări abuzive.
Legea contestată, inițiată de deputatul Silviu Vexler, aduce modificări importante OUG 31/2002, dar și Legii nr. 157/2018, vizând combaterea antisemitismului. Printre schimbările majore se numără incriminarea difuzării – inclusiv în spațiul privat sau online – a „materialelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob”, definirea extinsă a acestor materiale și sancționarea cultului unor persoane asociate cu regimuri totalitare, chiar dacă acestea nu au fost condamnate penal.
Criticile președintelui se axează pe lipsa de claritate și previzibilitate a noilor prevederi, care – afirmă el – afectează grav drepturi fundamentale precum libertatea de exprimare, accesul la informație și dreptul la cultură. În sesizarea adresată CCR, șeful statului avertizează că legea include termeni vagi precum „materiale cu caracter fascist” fără a oferi criterii concrete de identificare, fapt ce poate duce la sancționarea arbitrară a unor opere literare sau lucrări științifice. Exemplul invocat este cel al lui Mihai Eminescu, a cărui operă conține pasaje astăzi considerate inacceptabile, dar care în ansamblul ei are o valoare incontestabilă.
Totodată, Nicușor Dan subliniază că noile reglementări nu stabilesc clar care autoritate poate decide dacă o persoană sau o organizație a avut caracter fascist ori legionar, ceea ce lasă loc unor interpretări contradictorii și subiective. Potrivit Constituției, doar instanțele pot restrânge drepturi fundamentale, iar lipsa unui cadru instituțional clar reprezintă, în opinia sa, o încălcare gravă a principiului legalității.
Un alt punct criticat este noțiunea de „cult al unei persoane”, nedefinită clar în textul legii. Președintele atrage atenția că nu există o delimitare între admirația exprimată public și promovarea penalizabilă a unei figuri istorice controversate, ceea ce poate duce la cenzurarea opiniilor sau a unor gesturi de natură culturală ori academică.
În concluzie, șeful statului solicită Curții să declare legea neconstituțională în ansamblu sau, cel puțin, să elimine articolele care introduc concepte insuficient definite și creează incertitudine juridică. Sunt invocate articolele 1 alin. (3) și (5), 30, 31 și 33 din Constituție, care garantează libertatea de exprimare, dreptul la informație și dreptul la cultură.
Controversele generate de „Legea Vexler” au alimentat dezbateri intense în spațiul public și în rândul societății civile. Istorici, juriști și organizații culturale au atras atenția asupra riscului de cenzură și de restrângere nejustificată a libertăților cetățenești sub pretextul combaterii extremismului. Decizia Curții Constituționale va reprezenta un moment definitoriu în echilibrul dintre lupta legitimă împotriva ideologiilor totalitare și protejarea pluralismului și a libertății de conștiință într-o societate democratică.