Ministerul rus de Externe a reacționat dur joi, după ce președintele american Donald Trump a acordat Rusiei un termen de 50 de zile pentru a accepta o încetare a focului în Ucraina, amenințând, în caz contrar, cu sancțiuni dure și tarife de 100% pentru exporturile rusești. Moscova a catalogat avertismentul Washingtonului drept „șantaj” și a transmis că nu va ceda în fața presiunilor, în ciuda amenințărilor venite din partea Casei Albe.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a calificat decizia lui Trump de a intensifica livrările de armament către Ucraina drept un „semnal clar de continuare a măcelului” și o „respingere a oricărei inițiative de pace”. „Este evident că regimul de la Kiev percepe în mod constant astfel de decizii ale Occidentului colectiv drept un semnal de a continua războiul și de a abandona procesul de pace”, a declarat Zaharova, în cadrul unei conferințe de presă la Moscova.
Declarațiile vin după ce Donald Trump, într-o schimbare semnificativă de ton față de retorica sa anterioară, a anunțat luni o poziție mai dură față de Kremlin. El a amenințat cu sancțiuni economice severe și măsuri comerciale fără precedent, dacă Moscova nu acceptă un acord de încetare a focului în următoarele 50 de zile. Totodată, președintele american a promis noi livrări de rachete și alte tipuri de armament către Ucraina.
„Limbajul ultimatumurilor, al șantajului și al amenințărilor este inacceptabil pentru noi. Vom lua toate măsurile necesare pentru a ne asigura securitatea și a proteja interesele țării noastre”, a adăugat Zaharova. În opinia Moscovei, Washingtonul alimentează în mod deliberat conflictul, în loc să contribuie la soluționarea lui prin dialog.
Războiul declanșat de Rusia în Ucraina în februarie 2022 rămâne cel mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace. Potrivit estimărilor americane, peste 1,2 milioane de persoane au fost ucise sau rănite. În prezent, forțele ruse controlează aproximativ 20% din teritoriul ucrainean și avansează lent, dar constant, pe o linie de front extinsă, suferind pierderi considerate semnificative de către Pentagon.
În timp ce Moscova susține că invazia a fost o acțiune defensivă pentru a contracara extinderea NATO, Ucraina și guvernele occidentale o consideră o agresiune ilegală, o încercare de acaparare teritorială în stil imperialist.
Administrația Trump, care a declarat în repetate rânduri că dorește să pună capăt războiului, a condiționat viitoarele relații economice ale Rusiei de acceptarea unui acord de pace. Președintele american a avertizat inclusiv cu impunerea de sancțiuni secundare țărilor care continuă să achiziționeze petrol rusesc.
De cealaltă parte, Kremlinul insistă că este dispus la reluarea negocierilor de pace, însă doar în condițiile sale: recunoașterea suveranității asupra celor patru regiuni ucrainene anexate ilegal – Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie – precum și asupra Peninsulei Crimeea. Aceste cerințe sunt considerate inacceptabile de Kiev și de statele occidentale, echivalând cu o capitulare din partea Ucrainei.
Trei surse apropiate de Kremlin au declarat pentru Reuters că președintele Vladimir Putin nu este intimidat de amenințările americane și intenționează să continue ofensiva până când Occidentul va accepta condițiile impuse de Rusia. Mai mult, potrivit acelorași surse, cererile teritoriale ale Moscovei s-ar putea extinde, pe măsură ce forțele ruse înaintează pe teritoriul ucrainean.
În timp ce Washingtonul intensifică presiunea diplomatică și militară asupra Rusiei, perspectivele unei soluții pașnice rămân îndepărtate, pe fondul escaladării retoricii și al pozițiilor ireconciliabile ale celor două părți. În acest climat tensionat, avertismentele venite de la Casa Albă și reacțiile ferme de la Kremlin amplifică temerile privind o criză de lungă durată, cu potențial exploziv la nivel global.