Președintele României, Nicușor Dan, a declarat vineri, într-un interviu acordat cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung, că serviciile de informații din România nu s-au implicat suficient în cazul anulării controversate a alegerilor prezidențiale din 2024. Liderul de la Cotroceni a subliniat că intenționează să propună pentru conducerea SRI și SIE persoane care nu provin nici din structurile de securitate, nici din sfera politică, o premieră în istoria recentă a acestor instituții.
„Conform Constituției României, președintele propune conducătorii serviciilor de informații interne și externe. Intenționez să nominalizez două persoane care nu provin nici din serviciile de informații, nici din politică. Sper ca lucrurile să se amelioreze în timp. Este vorba despre chestiunea implicării acestor servicii în viața politică”, a declarat șeful statului, răspunzând la o întrebare legată de reformele pe care le are în vedere în domeniul informațiilor.
Întrebat explicit dacă SRI și SIE au avut un rol în anularea alegerilor prezidențiale din 2024, răspunsul președintelui a fost tranșant: „Nu s-au implicat suficient!”. Declarația sugerează o nemulțumire profundă față de pasivitatea serviciilor într-un moment considerat de mulți critic drept o criză majoră a democrației românești.
Vizita oficială în Germania și consultările diplomatice:
Interviul a fost acordat în contextul vizitei oficiale a președintelui României în Germania, la invitația omologului său, Frank-Walter Steinmeier. Discuțiile bilaterale au vizat consolidarea relațiilor politice și economice dintre cele două state, dar și teme de securitate regională, inclusiv rolul serviciilor secrete în combaterea influenței externe și în protejarea proceselor democratice.
Dacian Cioloș, numele vehiculat pentru conducerea unui serviciu:
În spațiul public au apărut speculații privind posibilele nominalizări pentru conducerea principalelor servicii de informații. Potrivit unor surse politice citate de presă, numele fostului premier Dacian Cioloș este luat în calcul pentru conducerea unuia dintre cele două servicii – fie SRI, fie SIE. Deși Cioloș nu provine din sistemul de securitate și nu are o carieră în intelligence, profilul său tehnocrat și distanțarea de partidele tradiționale l-ar putea recomanda în logica președintelui de a depolitiza aceste structuri.
Sursele susțin că deciziile privind numirile vor fi luate până în luna septembrie, urmând ca propunerile să fie trimise Parlamentului la începutul noii sesiuni legislative din toamnă.
Decizia președintelui Nicușor Dan de a alege persoane din afara sistemului securitar sau politic semnalează o direcție de reformă instituțională și de recâștigare a încrederii publice în serviciile de informații. Anularea alegerilor prezidențiale din 2024, un eveniment fără precedent în România post-decembristă, a ridicat numeroase semne de întrebare privind transparența procesului electoral și rolul instituțiilor de forță în apărarea ordinii constituționale.
Deși detaliile despre modul în care serviciile ar fi trebuit să intervină rămân vagi, mesajul transmis de președinte pare să fie acela că lipsa de reacție în fața unei crize de amploare a fost inacceptabilă și nu va fi tolerată în viitor.
Numirile anunțate în această toamnă vor reprezenta un test major atât pentru echilibrul instituțional, cât și pentru capacitatea noului președinte de a-și impune viziunea reformistă într-un domeniu extrem de sensibil și adesea opac al statului român.