Comisia Europeană a publicat propunerile detaliate pentru viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene (2028–2034), evaluat la aproape 2.000 de miliarde de euro. România se află pe locul șase în topul beneficiarilor direcți, cu o alocare estimată la 60,2 miliarde de euro, potrivit documentelor publicate joi la Bruxelles.
Cu toate acestea, proiectul bugetar propus de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, continuă să genereze critici dure din partea Parlamentului European. Una dintre cele mai contestate prevederi este comasarea fondurilor destinate agriculturii cu cele pentru coeziune, într-un mecanism financiar unificat care ar urma să fie gestionat la nivel național.
Europarlamentarul român Siegfried Mureșan (PPE/PNL) a reacționat ferm, avertizând că Parlamentul European nu va accepta această propunere: „Comasarea agriculturii cu domeniul coeziunii este de neacceptat. Fondurile pentru fermieri nu pot fi puse în competiție cu cele destinate dezvoltării regiunilor defavorizate. Vom respinge acest model dacă nu se revine la alocările distincte.” Mureșan va discuta în această seară, într-un interviu exclusiv, despre poziția negocierii române în cadrul legislativului european.
România se află într-o poziție aparte în peisajul european nu doar ca beneficiar de fonduri, ci și prin amploarea emigrației. Datele analizate de Profit.ro arată că peste 3 milioane de cetățeni români trăiesc în alte state din blocul comunitar. Cu mai mult de 16% din populație stabilită în afara granițelor, România are cea mai mare diasporă proporțională din UE, mult peste țări precum Spania, Franța sau Cehia, unde ponderea diasporei este sub 2%.
Sociologul Ciprian Iftimoaei a explicat, într-un interviu pentru jurnalista Mădălina Șerban, că migrația românească este alimentată de factori economici, dar și de percepția scăzută asupra instituțiilor din țară: „Lipsa oportunităților reale, corupția percepută, dar și diferențele culturale în raport cu spațiul occidental sunt principalele cauze care determină românii, mai ales tinerii, să își construiască vieți în alte state membre.”
Între timp, sudul Franței se confruntă cu o criză climatică majoră. Sute de pompieri au fost mobilizați pentru a lupta cu incendiile de vegetație care au devastat deja sute de hectare de teren, în special în nord-vestul Marsiliei. Zona, afectată și în urmă cu o săptămână de un val de incendii, rămâne sub alertă maximă. Temperaturile ridicate și vântul uscat îngreunează operațiunile de stingere și pun în pericol mai multe localități rurale.
Pe plan regional, autoritățile din Republica Moldova au anunțat retragerea cetățeniei pentru cinci bărbați care s-au înrolat în Grupul Operativ de Trupe Ruse dislocat ilegal în regiunea transnistreană. Ministerul Afacerilor Interne a precizat că decizia vine în urma constatării implicării directe în activități militare sub comanda unei structuri străine ilegale, ceea ce contravine prevederilor constituționale privind loialitatea față de statul moldovean.
Astfel, într-un climat european marcat de negocieri bugetare intense, tensiuni geopolitice și fenomene extreme, România rămâne un actor relevant în plan economic, social și strategic, dar confruntat în continuare cu provocări structurale majore.