Președintele României, Nicușor Dan, a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu o lege adoptată recent de Parlament, care modifică și completează Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Actul normativ, inițiat de deputatul Silviu Vexler, prevede sancționarea exercitării fără drept a funcțiilor clericale și monahale – nu doar în cazul preoților, ci și al rabinilor, imamilor și altor titulaturi similare stabilite de culte, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte.
În sesizarea transmisă Curții Constituționale, șeful statului argumentează că legea încalcă mai multe prevederi constituționale, inclusiv principiul clarității legii și libertățile fundamentale garantate de Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. „Textul incriminează o faptă printr-o formulare vagă și deschisă unor interpretări arbitrare, ceea ce contravine standardelor de calitate a legislației”, se arată în documentul publicat pe site-ul Senatului.
Printre modificările criticate se află introducerea unui nou alineat la articolul 23 din Legea 489/2006, prin care se prevede că „exercitarea fără drept a atribuțiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcții clericale ori monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor” reprezintă infracțiune și se pedepsește conform Codului penal. De asemenea, se introduce un nou alineat la articolul 29, prin care se acordă cultelor „dreptul exclusiv asupra modalităților religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate sau recunoscute ca simboluri identitare proprii”.
Potrivit președintelui, aceste dispoziții permit Secretariatului de Stat pentru Culte să stabilească, prin acte administrative, funcții clericale sau monahale a căror exercitare fără drept devine infracțiune. „Se ajunge astfel la definirea indirectă a unei infracțiuni prin norme infralegale, ceea ce încalcă principiul legalității incriminării, consacrat de art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de art. 1 alin. (5) din Constituție”, susține Nicușor Dan.
Totodată, șeful statului critică faptul că legea enumeră doar trei categorii de funcții – preot, rabin și imam – fără a include și alte titulaturi religioase utilizate de celelalte 15 culte recunoscute oficial în România. „Această omisiune creează un tratament discriminatoriu și neuniform în aplicarea legii penale. De exemplu, în cazul Cultului Musulman, funcția de muftiu este relevantă; la Biserica Baptistă, termenul utilizat este ‘păstor’, iar la Martorii lui Iehova – ‘bătrân’”, se arată în sesizare.
În plus, președintele atrage atenția că atribuțiile aferente acestor funcții religioase nu sunt stabilite prin acte normative primare, ci prin statute interne ale cultelor, recunoscute prin hotărâri de Guvern. În aceste condiții, legea ar incrimina exercitarea unor activități definite nu prin lege, ci prin documente administrative sau interne, ceea ce contravine standardelor constituționale privind claritatea și predictibilitatea normei penale.
Critici sunt aduse și prevederii prin care cultele dobândesc un „drept exclusiv” asupra modalităților religioase de cinstire a anumitor persoane canonizate. Nicușor Dan susține că această formulare restrânge libertatea religioasă, dar și libertatea de exprimare a persoanelor fizice sau a altor organizații religioase. „Dreptul de a onora public o figură religioasă nu poate fi monopolizat prin lege de un singur cult religios”, explică președintele.
Legea contestată este semnată de deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, cunoscut și pentru inițiativa legislativă privind combaterea antisemitismului și interzicerea organizațiilor legionare, atacată fără succes de Nicușor Dan la Curtea Constituțională.
Curtea Constituțională urmează să stabilească un termen pentru analizarea sesizării. În cazul în care legea va fi declarată neconstituțională, ea va fi retrimisă Parlamentului pentru reexaminare. În caz contrar, președintele va fi obligat să o promulge.