Institutul INSCOP Research, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), a publicat luni cea mai amplă cercetare sociologică realizată vreodată în România cu privire la percepția populației asupra regimului comunist. Intitulată „Percepția populației cu privire la comunism. Reperele nostalgiei”, cercetarea a fost desfășurată în iulie 2025, pe un eșantion reprezentativ de 1.500 de persoane, cu o marjă de eroare de +/-2,5%.
Rezultatele sunt alarmante și arată o prăpastie uriașă între realitatea istorică și percepțiile actuale ale românilor, în contextul unui climat tot mai instabil din punct de vedere informațional. Potrivit sondajului, aproximativ 66% dintre români cred că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, în timp ce doar 24% îl consideră un conducător nociv. Procentajele, pe care autorii le califică drept „catastrofice”, reflectă un fenomen amplu de mitologizare a perioadei comuniste.
„Este o societate fragilizată, aflată în plin război informațional, cognitiv și hibrid, în care percepțiile sunt deformate grav de valuri de dezinformare și propagandă susținute de entități ostile externe și de actori interni complice”, avertizează reprezentanții INSCOP Research. În opinia acestora, nostalgia față de comunism nu mai poate fi explicată doar prin factori psihologici firești, precum regretul după tinerețe sau dezamăgirea față de prezent, ci devine o amenințare directă la adresa democrației și a securității naționale.
Cercetarea relevă că imaginea regimului comunist este tot mai mult cosmetizată în spațiul public, fiind alimentată de informații trunchiate, mituri istorice fabricate și falsuri grosolane care circulă pe rețelele sociale și în unele medii de presă. „Această mitologie a trecutului recent este rezultatul a cel puțin un deceniu de măsuri active de propagandă, derulate constant și sistematic, fără ca statul român sau societatea civilă să construiască instrumente de apărare împotriva acestor agresiuni”, susțin autorii studiului.
În acest context, ei vorbesc despre un eșec major în ceea ce privește contracararea manipulării și a reconfigurării memoriei colective. „N-am construit capabilități de apărare cognitivă, nu am investit în educație istorică, în cultură generală, în jurnalism responsabil, în campanii de comunicare publică. Nu există anticorpi pentru acest tip de război informațional, iar efectul este vizibil: confuzie valorică, polarizare extremă, neîncredere endemică și abandonul atașamentului față de libertate.”
Studiul subliniază că această stare de fapt pune în pericol însăși suveranitatea reală a României. „Putem aloca 7 miliarde de euro pentru avioanele F-35, dar nu putem găsi un miliard pentru a nu pierde războiul informațional care se derulează acum, în casa noastră?”, întreabă retoric autorii cercetării.
Concluzia raportului INSCOP este clară: nostalgia față de comunism nu este doar un simptom social, ci un semnal de alarmă strategic. România are nevoie urgentă de politici publice coerente care să combată cauzele structurale ale frustrării sociale – sărăcia, inegalitățile, corupția – dar și de un efort național susținut pentru a reconstrui încrederea cetățenilor în valorile democrației, prin educație, cultură și guvernare responsabilă.
„Fără atașament sincer față de libertate, cinste și bun simț, democrația riscă să devină o iluzie decorativă, iar memoria istorică – o poveste rescrisă periculos pentru interese străine.”