Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, trage un semnal de alarmă asupra modului în care partidele politice au capturat sistemul companiilor de stat din România. Într-o declarație explozivă, marți seară, la Digi24, oficialul guvernamental a descris rețelele de influență ca fiind adevărate „mufe de racord” prin care se scurg resursele publice în interesul grupurilor clientelare.
„Sunt aproximativ 1.300 de companii de stat, dintre care 200 sunt de interes major. Acestea sunt mufa de racord principală a combinațiilor politicului în statul român. De aici își trag partidele resursele și influența. Mă mir, după o lună în minister, cum țara asta mai stă în picioare”, a spus Miruță.
O rețea de companii pentru sinecuri și afaceri paralele:
Potrivit ministrului, în multe dintre aceste companii deciziile nu sunt luate în interesul public, ci pentru a servi firmelor paralele controlate de cei care conduc întreprinderile respective. Miruță acuză existența unui mecanism bine pus la punct, în care șefii numiți politic instalează în consiliile de administrație propriii subordonați, care ulterior îi votează directori.
„E un arbore genealogic al unor familii politice care au inundat aceste companii. După ce ajung acolo, își fac firme care au obiect de activitate similar cu cel al companiei de stat și iau decizii prin care direcționează beneficiile spre aceste firme. Așa se sfâșie țesutul statului”, a afirmat ministrul.
Cazul „Mamaia SA” și avertismentul privind privatizările:
Un prim exemplu concret este compania Mamaia SA, care are doar trei angajați, dar este condusă de un consiliu de administrație format din trei membri și un director general. Miruță a decis desființarea acesteia și absorbția sa de către o altă firmă – Telegondola SA – unde, însă, acționari sunt și autoritățile locale.
„Acolo este un caz de manual. Patru oameni conduc trei angajați. E un non-sens administrativ. Vom desființa Mamaia SA, iar Telegondola SA este în analiză. Nu este nevoie de două companii ca să gestionezi o clădire sau o telegondolă. Se poate externaliza acest serviciu”, a spus ministrul.
El a mai subliniat că multe companii mici, precum cele de parcare, salubritate sau apă-canal, aflate în subordinea consiliilor locale și județene, ar trebui privatizate. „Nu trebuie să inventăm apa caldă. Sunt companii care doar hrănesc clientela politică. Nu mai merge tura asta”, a punctat Miruță.
„Dacă nu îți faci treaba, pleci acasă”:
Ministrul susține că va propune schimbarea criteriilor de performanță pentru managerii acestor companii. „Dacă le îndeplinești, foarte bine. Te aplaud. Dacă nu, pleci acasă. Iar dacă te opui, putem merge în instanță. Ultima carte e la mine, nu la tine”, a avertizat el.
Miruță a oferit și exemplul Salrom, o companie de stat unde a fost identificat un prejudiciu, motiv pentru care s-a demarat procedura de revocare a consiliului de administrație. „Când există prejudiciu, nu mai discutăm despre performanță. Vorbim de responsabilitate legală. S-ar putea ca, în unele cazuri, prejudiciile pe care le vom descoperi să doară mai tare decât o renegociere onestă a contractelor”, a avertizat ministrul.
„Am început să creez o structură, o hartă. Este o rețea imensă. Este un sistem în care țesuturile au fost rupte una câte una, iar statul a fost adus în pragul colapsului. E un elefant mâncat de viu. A mai rămas doar scheletul”, a concluzionat Radu Miruță, avertizând că va merge până la capăt cu reforma companiilor de stat.
Prin aceste declarații, ministrul Economiei se poziționează drept unul dintre cei mai vocali susținători ai epurării companiilor de stat de influența politică, asumându-și un conflict frontal cu interesele consolidate din interiorul administrației. Rămâne de văzut câți pași concreți va reuși să facă în fața unei rezistențe sistemice profund ancorate în instituțiile statului.