Rusia insistă că una dintre „cauzele profunde” ale războiului din Ucraina este apropierea infrastructurii militare a NATO de granițele sale și reafirmă că nu va accepta nicio prezență a trupelor occidentale pe teritoriul ucrainean ca parte a unui eventual acord de pace. Declarațiile au fost făcute miercuri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la conferința de presă zilnică, relatează Reuters și EFE.
„Încă de la bun început, înaintarea infrastructurii NATO și infiltrarea infrastructurii sale militare pot fi menționate printre cauzele profunde ale situației de conflict care a apărut”, a spus Peskov, adăugând că Rusia are „o poziție negativă” față de ideea trimiterii de trupe europene în Ucraina.
Disputa privind garanțiile de securitate pentru Ucraina:
În negocierile de pace aflate în desfășurare, aliații europeni ai Ucrainei au propus trimiterea unui contingent militar care să garanteze securitatea Kievului, ca alternativă la aderarea la NATO, scenariu respins de Donald Trump, președintele SUA. Liderul american a anunțat totuși că ar putea accepta o anumită contribuție americană la garanțiile de securitate, dar fără desfășurarea de trupe terestre.
Moscova, prin ministrul de externe Serghei Lavrov, a comparat o asemenea desfășurare cu o „intervenție militară directă” inacceptabilă pentru Rusia, reafirmând că astfel de trupe ar însemna, de fapt, o prezență NATO în Ucraina, linie roșie pe care Kremlinul spune că încearcă să o blocheze de la începutul războiului.
Rusia insistă că un aranjament privind garanțiile de securitate trebuie să implice membrii permanenți ai Consiliului de Securitate ONU (SUA, Rusia, China, Franța și Marea Britanie), plus eventual alte state precum Germania sau Turcia, dar „în niciun caz exclusiv țări NATO sau susținători ai Ucrainei”.
Disensiuni în jurul negocierilor:
În cadrul summitului din Alaska din 15 august, președintele rus Vladimir Putin i-ar fi cerut lui Trump ca Ucraina să se retragă din provinciile Donețk și Lugansk, în schimbul înghețării restului liniei frontului. Potrivit Reuters, Putin s-ar fi arătat mai flexibil față de ideea unor garanții de securitate oferite de state occidentale, inclusiv SUA.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins categoric cedarea oricărui teritoriu, subliniind că doar el va discuta direct cu Putin chestiunile teritoriale într-o eventuală întâlnire bilaterală, pe care Kievul o cere insistent, dar Kremlinul o amână.
Lavrov a acuzat recent că Zelenski a respins toate propunerile de compromis, blocând negocierile de pace. Kremlinul a repetat miercuri că o întâlnire Putin–Zelenski „trebuie pregătită temeinic” prin progrese la niveluri inferioare de negociere.
Trump, între sancțiuni și abandonul medierii:
Donald Trump a declarat vineri că în circa două săptămâni va decide dacă sunt posibile progrese sau dacă va renunța la rolul său de mediator: „Este lupta voastră”, a avertizat el.
Președintele american a amenințat cu „sancțiuni masive” împotriva Rusiei, dar și cu taxe vamale împotriva Ucrainei, afirmând că „nici Zelenski nu este chiar nevinovat”. Trump susține că urmărește un acord de pace rapid și a lăsat să se înțeleagă că își dorește chiar să fie recunoscut pe plan internațional pentru eforturile sale.