Premierul Ilie Bolojan a anunțat primele măsuri din mult-așteptatul al doilea pachet fiscal, promițând o adevărată „terapie de șoc” în sistemul bugetar de lux. După ce a fost criticat pentru faptul că primul val de măsuri fiscale a afectat în special populația obișnuită, Bolojan încearcă acum să recâștige teren tăind masiv din privilegiile „elitei de stat” din consiliile de administrație și companiile publice.
„Am promis că vom merge și în zonele unde s-au învățat ani de zile cu beneficii nemeritate. Este inadmisibil ca persoane care nu livrează performanță reală să primească remunerații maxime doar pentru că legislația o permite. Vom introduce corelări stricte între performanță și plată”, a declarat premierul.
Prăpăd în rețeaua „PCR”: pile, relații, cunoștințe
Setul de măsuri prezentat de premier vizează reducerea drastică a indemnizațiilor, limitarea numărului de membri în consiliile de administrație și introducerea unor indicatori reali de performanță pentru directorii generali și funcționarii de rang înalt. Printre principalele modificări:
• Reducerea numărului de membri:
• Regii autonome: de la 3–5 membri, la maximum 3.
• Societăți cu sistem unitar: de la 3–7 membri, la maximum 3.
• Companii mari (peste 50 de milioane lei CA, peste 200 angajați): între 3–5 membri.
• Plafonarea remunerațiilor:
• Membri neexecutivi: de la 3x salariu mediu pe ramură la 2x indemnizația fixă.
• Executivi: indemnizația fixă scade la maximum 3x, iar cea variabilă la maximum 2x.
• Beneficiile directorilor generali: plafonate la 10% din remunerația fixă totală.
• Interdicții și condiționări:
• Funcționarii publici nu vor mai putea deține poziții în mai mult de un consiliu de administrație.
• AMEPIP va beneficia de un consiliu consultativ neremunerat, format din experți.
Agenția AMEPIP și radiografia sistemului: 550 de companii cu venituri zero sau necunoscute:
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a prezentat o imagine sumbră a sistemului întreprinderilor publice: din cele 1.326 de companii analizate, doar 315 generează 96% din cifra totală de afaceri.
În cifre:
• Companii vizate: 1.326 (1.182 locale, 144 centrale)
• Companii fără date sau cu venituri zero: 550
• Companii pe pierdere: 266, dintre care 7 produc 80% din pierderi.
• Subvenții totale: 14 miliarde lei.
• Profit net real (după scăderea subvențiilor): sub 1 miliard lei.
Printre „găurile negre” identificate: CFR SA, Metrorex, Termoenergetica, CFR Marfă, Electrocentrale Craiova, Unifarm și Complexul Energetic Valea Jiului – toate pe pierdere masivă, în ciuda subvențiilor uriașe.
Anastasiu a anunțat că de luni au început amenzile pentru companiile care nu și-au depus datele financiare, deși aveau obligația legală. „Fără disciplină, nu putem vorbi de reformă”, a avertizat vicepremierul.
Anastasiu a subliniat și gradul ridicat de polarizare: Hidroelectrica generează singură 46% din profitul întregului sector de stat, în timp ce sute de alte companii vegetează în ineficiență, nepăsare administrativă și lipsă de transparență.
Prin acest nou val de măsuri, guvernul Bolojan pare decis să treacă de la austeritate generalizată la „chirurgie administrativă” direcționată. Urmează o etapă critică: transformarea intențiilor în reforme concrete și aplicate uniform, într-un sistem cunoscut pentru rezistența sa la schimbare.