Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat miercuri motivarea deciziei controversate prin care declarațiile de avere și de interese ale angajaților la stat nu mai sunt publice. Decizia, pronunțată la finalul lunii mai, este justificată prin protejarea datelor cu caracter personal, respectarea vieții private și imposibilitatea asumării răspunderii penale pentru bunurile și interesele soților sau copiilor, potrivit documentului analizat de G4Media.
Unul dintre cele mai inedite argumente invocate de judecători este legat de avansul rapid al tehnologiilor informatice, în special inteligența artificială, care ar putea fi folosită pentru a exploata datele din declarațiile de avere. CCR avertizează asupra riscurilor la adresa „securității juridice a persoanei”, afirmând că „dezvoltarea fără precedent a tehnologiilor informaționale de tipul inteligenței artificiale și proliferarea amenințărilor la adresa securității juridice a persoanei prin utilizarea la scară largă a acestor informații sensibile” justifică necesitatea unei protecții sporite.
Argumentul cheie: răspunderea personală
CCR arată că o declarație pe propria răspundere poate viza doar bunurile și obligațiile proprii, nu și pe cele ale soțului sau copiilor. Judecătorii consideră că solicitarea unor astfel de informații impune o asumare de răspundere penală pentru date care nu sunt direct cunoscute de declarant:
„Declarația pe propria răspundere nu poate să vizeze decât informații referitoare strict la persoana declarantului, pentru care acesta își poate asuma răspunderea, în mod direct și individual. Nimeni nu poate fi ținut răspunzător din punct de vedere penal pentru fapta altei persoane.”
Curtea mai arată că situațiile familiale complicate – cum ar fi separările sau lipsa comunicării între soți – pot face imposibilă furnizarea unor informații complete despre bunurile sau veniturile membrilor de familie. De exemplu, „fostul partener poate refuza să comunice datele referitoare la bunurile copilului”.
Impactul deciziei: lipsă de transparență și reacții critice
Publicarea motivării vine într-un context în care decizia CCR a fost criticată de societatea civilă și de organizații pentru transparență, care consideră că măsura limitează accesul publicului la informații esențiale despre averile demnitarilor și funcționarilor publici. În trecut, declarațiile de avere au fost un instrument important în documentarea unor cazuri de incompatibilitate, conflict de interese sau îmbogățire nejustificată.
Cu toate acestea, CCR susține că „respectarea demnității, a intimității și a vieții private” trebuie să prevaleze, în absența unor garanții privind prelucrarea și utilizarea acestor date sensibile, în special într-o eră digitală în care informațiile pot fi agregate, interpretate automat și reutilizate în mod abuziv.
Decizia rămâne definitivă și obligatorie, ceea ce înseamnă că instituțiile publice nu mai sunt obligate să publice online declarațiile de avere și de interese ale funcționarilor sau demnitarilor. Rămâne însă de văzut dacă Parlamentul va interveni legislativ pentru a corecta dezechilibrele semnalate de societatea civilă sau dacă transparența în administrație va suferi un recul durabil