Fostul președinte al Consiliului Fiscal și actual consilier onorific al premierului, Ionuț Dumitru, avertizează că România traversează una dintre cele mai riscante perioade economice din ultimele decenii, din cauza deficitelor bugetare mari, a colectării slabe și a întârzierii reformelor structurale. Într-un interviu acordat HotNews.ro, economistul-șef al Raiffeisen Bank a explicat că austeritatea nu este o opțiune politică, ci o consecință inevitabilă a dezechilibrelor acumulate în ultimii ani.
„Problema nu e din pandemie, ci din toate deciziile proaste de dinainte. Am avut ani de relaxare fiscală și cheltuieli necontrolate între 2015 și 2019, iar acum plătim nota”, a spus Dumitru, precizând că România are al doilea cel mai mare deficit post-decembrist – 9,3% din PIB, o valoare „extrem de periculoasă pentru stabilitatea macroeconomică”.
El a explicat că datoria publică a crescut de la 12% din PIB în 2008 la aproape 60% astăzi, iar fără corecții bugetare serioase, „piețele financiare ar face ajustarea în locul nostru, prin creșterea dobânzilor și deprecierea leului”.
„Nu există variantă la ajustare. A nu face nimic înseamnă a lăsa piețele financiare să te corecteze. Austeritatea nu e o alegere ideologică, e aritmetică pură”, a subliniat Ionuț Dumitru.
Potrivit acestuia, ținta de deficit de 7% din PIB asumată anterior a fost „nerealistă și construită pe ipoteze false”. Cu noile măsuri fiscale adoptate de Guvern – creșterea TVA-ului pentru unele produse, accizele majorate, înghețarea salariilor și a pensiilor – deficitul ar putea scădea la 8,4% în 2025 și 6,6% în 2026, însă „doar dacă măsurile sunt aplicate strict, fără excepții și derogări”.
În privința eventualei majorări a TVA-ului, Dumitru spune că nu este necesară o nouă creștere de taxe, ci o mai bună utilizare a resurselor existente: „Nu e nevoie acum de noi taxe, ci de eficientizarea colectării și a cheltuielilor. ANAF are aproape toate facturile din economie, dar nu le corelează. Soluția e digitalizarea, analiza de date și controale țintite. Nu are rost să deranjezi contribuabilii corecți – du-te la marea evaziune.”
Economistul atrage atenția că România are prea puțini contribuabili și prea mulți beneficiari ai sistemului public: doar 48% din populația activă plătește taxe, față de media europeană de 70%. „E imposibil să ai servicii publice pentru toți, plătite de jumătate din forța de muncă”, a spus Dumitru, adăugând că administrația publică este supradimensionată – peste 3.000 de autorități locale, deși România are o populație la jumătate față de Polonia, care are doar 2.400 de unități.
„Plătim peste media UE la salarii publice, dar primim servicii de calitate slabă. Comasarea localităților și reducerea aparatului bugetar nu mai pot fi amânate”, a declarat consilierul premierului.
În ceea ce privește presiunea demografică, Dumitru avertizează că începând cu 2028–2029 vor ieși la pensie „decrețeii”, generația născută după 1967, ceea ce va pune o presiune uriașă pe sistemul public de pensii. „Vom pierde sute de mii de oameni din piața muncii, iar generațiile tinere nu pot compensa. Avem și prea mulți pensionari anticipat, un fenomen care sufocă bugetul”, a precizat el.
Economistul a criticat și unele măsuri recente care afectează mediul de afaceri, precum impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) și taxa pe stâlp, despre care spune că „descurajează investițiile și penalizează firmele corecte”. „Nu am întâlnit un singur antreprenor care să spună ceva bun despre IMCA. În unele cazuri, companiile ajung să plătească 30–40%, chiar 90% din profit sub forma acestei taxe, în timp ce altele ocolesc sistemul.”
Despre inflație, Dumitru a fost tranșant: „Inflația e prietenul cinic al bugetului – ajută statul, dar lovește în cetățeni.” El a arătat că majorările de taxe și prețurile la energie au menținut inflația aproape de 10%, iar politica monetară a BNR este „blocată între nevoia de a combate inflația și deficitul fiscal mare” – o situație pe care o numește „dominantă fiscală”.
În privința pieței imobiliare, economistul respinge scenariul unei „bule speculative”, afirmând că prețurile locuințelor din România sunt subevaluate, potrivit analizelor Băncii Centrale Europene. „Raportat la venituri, locuințele sunt mai accesibile decât în Varșovia sau Praga. Doar 20% din tranzacții sunt făcute prin credit, ceea ce reduce riscul unei crize imobiliare.”
În concluzie, Ionuț Dumitru avertizează că România are nevoie urgentă de disciplină fiscală, digitalizare și reformă administrativă, altfel „ajustarea va veni din exterior, dureros și necontrolat”.
„Nu e vorba de ideologie, e vorba de matematică. Dacă trăiești pe datorie ani la rând, vine un moment când nota de plată nu mai poate fi amânată.”