Grupul parlamentar S.O.S. România din Senatul României a depus o contestație oficială la Curtea Constituțională privind numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător constituțional. Contestatarii solicită declararea ca neconstituțională a Hotărârii Senatului nr. 64/2025, invocând faptul că Busuioc nu ar îndeplini cerințele legale obligatorii pentru ocuparea acestei funcții, în special cele legate de pregătirea juridică și experiența profesională.
Sesizarea a fost formulată în baza articolului 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, care permite unui grup parlamentar să conteste la Curtea Constituțională hotărârile plenului Senatului. Lidera grupului SOS, senatoarea Diana Șoșoacă Cerva, semnează documentul și susține că numirea lui Busuioc este lipsită de temei legal și afectează credibilitatea Curții Constituționale.
Critici asupra calificării juridice:
Potrivit contestației, Mihai Busuioc nu îndeplinește cele trei condiții esențiale cerute de Legea nr. 47/1992 pentru accederea în funcția de judecător CCR: pregătire juridică superioară, vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior și o înaltă competență profesională.
Grupul SOS susține că, deși Busuioc a urmat cursuri de drept între 1998 și 2010, acestea nu dovedesc automat o pregătire juridică superioară în sensul legii, deoarece nu au fost urmate de activitate practică semnificativă în domeniul juridic. Mai mult, cariera sa ar fi fost orientată predominant către administrația publică și domenii tehnice, cum ar fi cadastru și publicitate imobiliară, fără implicare efectivă în activitatea juridică propriu-zisă.
„Simpla absolvire a unei facultăți de drept nu echivalează cu pregătirea juridică superioară cerută de lege. Aceasta trebuie dublată de experiență constantă și semnificativă în interpretarea și aplicarea dreptului”, se arată în sesizare.
Lipsa vechimii în activitatea juridică
Un alt punct central al contestației se referă la lipsa vechimii de minimum 18 ani în activitate juridică, cerință imperativă pentru ocuparea funcției. Grupul SOS afirmă că funcțiile deținute de Busuioc, de la registrator până la director și președinte al Curții de Conturi, nu se încadrează în activități juridice în accepțiunea legii și că în majoritatea acestora nici nu era obligatorie deținerea unei diplome în drept.
„Oricât de onorabilă ar fi activitatea sa profesională, ea nu poate substitui criteriul legal de eligibilitate. Legea cere explicit experiență în aplicarea dreptului, nu doar cunoștințe juridice generale sau administrative”, subliniază contestatarii.
Acuzații de vicii de procedură:
Pe lângă fondul problemei, contestația aduce în discuție și presupuse vicii de procedură în procesul parlamentar de aprobare a candidaturii. Potrivit SOS România, avizul favorabil emis de Senat pentru numirea lui Busuioc a fost acordat „în mod abuziv”, fără o evaluare riguroasă a îndeplinirii criteriilor legale.
„În lipsa îndeplinirii celor două condiții esențiale – pregătirea juridică superioară și vechimea juridică de minimum 18 ani – nu se poate vorbi nici de ‘înaltă competență profesională’, a treia cerință impusă de lege”, se menționează în textul contestației.
Ce urmează?:
Contestația a fost transmisă atât Curții Constituționale, cât și Secretariatului General al Senatului. Judecătorii CCR urmează să decidă dacă vor admite sesizarea și dacă vor suspenda sau chiar anula Hotărârea nr. 64/2025, în baza căreia Mihai Busuioc a fost desemnat judecător constituțional.
Mandatul său ar urma să înceapă pe 13 iulie 2025 și să se întindă pe o perioadă de 9 ani. În cazul în care contestația va fi admisă, procesul de desemnare ar putea fi reluat, iar Senatul ar trebui să aleagă un nou candidat care să respecte în totalitate cerințele legii.