România s-ar număra printre țările care au cerut Comisiei Europene să accepte condițiile impuse de administrația Trump în cadrul noului acord comercial cu SUA, de teama că o atitudine fermă din partea UE ar putea duce la retragerea sprijinului american în fața unei posibile agresiuni rusești. Informația a fost dezvăluită de profesorul de științe politice Sergiu Mișcoiu într-un interviu pentru News.ro, în care explică modul în care Europa a fost constrânsă să accepte o înțelegere considerată defavorabilă și dezechilibrată.
Potrivit lui Mișcoiu, acordul semnat duminică reflectă slăbiciunea geopolitică a Uniunii Europene, care, lipsită de un pilon militar solid, nu poate negocia de pe poziții egale cu Statele Unite. Situația a fost agravată de intervenția președintelui Donald Trump, care a impus, cu doar câteva zile înainte de finalizarea negocierilor, un set de condiții comerciale „brutale”, ignorând înțelegerile tehnice deja agreate de negociatorii ambelor părți.
România și Estul Europei au cerut cedarea:
Profesorul clujean, care predă la Universitatea Babeș-Bolyai și la Université Paris-Est, susține că România, alături de alte state din flancul estic, a fost printre actorii care au cerut Bruxellesului să accepte condițiile impuse de Trump. Temerea acestor guverne a fost că o eventuală rupere a negocierilor ar putea duce la o retragere a sprijinului militar american și la izolarea lor în fața unei amenințări venite dinspre Rusia.
„Țările din Est – printre care și România – au intervenit la Comisia Europeană, cerând să fie acceptate condițiile americane de teama că, în caz contrar, SUA s-ar putea retrage din Europa și aceste state ar putea fi lăsate să înfrunte singure o eventuală agresiune militară rusească”, a explicat Mișcoiu.
Ursula von der Leyen, constrânsă de interesele divergente:
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut un spațiu de manevră extrem de restrâns, prinsă între presiunile din partea Franței – care a cerut o linie dură în negocieri – și solicitările statelor estice de a încheia rapid acordul, chiar și în condiții dezavantajoase. Rezultatul: o înțelegere care, potrivit expertului, „nu are logică economică” și este menită mai degrabă să servească unui mesaj politic intern transmis de Trump propriului electorat.
UE, un colos cu picioare de lut:
Profesorul Mișcoiu atrage atenția că această situație este simptomatică pentru criza profundă de autoritate și coerență strategică a Uniunii Europene. Lipsa unei armate comune și incapacitatea de a acționa unitar în momente cheie fac din UE un actor geopolitic vulnerabil.
„Soluția care trebuie aplicată urgent, chiar în următorii ani, pentru ca Europa să nu mai fie un colos cu picioare de lut, slab din punct de vedere geostrategic, este crearea unei confederaţii în interiorul UE”, avertizează Mișcoiu. Aceasta ar presupune adoptarea unei Constituții comune care să întărească atribuțiile centrale și să reducă din puterea statelor membre.
Rușii, deranjați de acordul transatlantic:
În paralel, Moscova a reacționat iritată la semnarea acordului, iar profesorul Mișcoiu avertizează că Rusia va încerca în perioada următoare să saboteze înțelegerea comercială dintre SUA și UE, în condițiile în care aceasta consfințește o consolidare a alianței transatlantice – inclusiv pe plan economic – într-un moment de tensiuni internaționale accentuate.
Paradoxal, spune Mișcoiu, trăim o inversare istorică de roluri: „După ce timp de decenii SUA au fost campioanele globalismului, iar Europa a fost mai protecționistă, acum situația s-a inversat. Washingtonul impune bariere, iar Bruxellesul cere deschidere și cooperare”.
În concluzie, profesorul clujean avertizează că, dacă Europa nu își va regândi radical structura de putere și mecanismele decizionale, va fi „măturată de taifunul geopolitic” ce se profilează la orizontul deceniului.