Uniunea Europeană intră într-o etapă tensionată a politicilor de apărare, odată cu lansarea programului „ReArm Europe”, evaluat la miliarde de euro și destinat stimulării industriei de armament a blocului comunitar. Dacă majoritatea statelor membre își revendică deja partea din fonduri pentru propriile industrii, Franța și Germania pregătesc o abordare radicală: aplicarea principiului „celui mai bun atlet”, care ar urma să favorizeze companiile cele mai competitive din UE, chiar și în detrimentul altor producători naționali.
Macron și Merz, front comun pentru apărare:
Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz vor lansa, vineri, discuții oficiale pe marginea acestei propuneri în cadrul Consiliului franco-german de Securitate și Apărare. Întâlnirea va aborda trei teme-cheie:
• proiecte comune de apărare (inclusiv programul FCAS – avionul de vânătoare al viitorului – și MGCS – un nou tanc de generație următoare),
• posibilitatea extinderii descurajării nucleare franceze la nivel european,
• consolidarea bazei industriale și tehnologice de apărare a Uniunii Europene.
„Logica celui mai bun atlet este să încerce să reducă numărul de sisteme de arme din Europa”, a explicat Palatul Élysée, argumentând că fragmentarea actuală face continentul mai vulnerabil și reduce capacitatea de producție.
O industrie de apărare fragmentată:
În prezent, Europa operează simultan cu multiple tipuri de echipamente similare – de la avioane de vânătoare (Eurofighter, Rafale, Gripen, F-35) până la tancuri (Leopard, Leclerc, Challenger, Ariete, Abrams, K2). Această diversitate complică atât logistica și întreținerea, cât și interoperabilitatea forțelor armate.
Programul „ReArm Europe” urmărește să elimine aceste bariere, însă principiul propus de Paris și Berlin riscă să lovească în industriile naționale mai mici.
Furie în Uniunea Europeană:
Insistența lui Macron asupra unei „preferințe europene” pentru achizițiile publice de armament a stârnit deja nemulțumiri în rândul statelor membre. Unele capitale avertizează că astfel de politici ar putea provoca represalii din partea Statelor Unite, în timp ce altele acuză Franța că urmărește să-și consolideze propria industrie de apărare.
Modelul „celui mai bun atlet” atrage critici similare:
• Varșovia se teme că planul ar bloca dezvoltarea propriului sector de apărare, în condițiile în care Polonia investește masiv în echipamente din SUA și Coreea de Sud.
• Alți lideri europeni avertizează că reducerea competiției interne ar putea încetini inovația și ar crea dependențe periculoase.
• Experții atrag atenția că uniformizarea nu va elimina complet diversitatea, ci doar o va concentra în jurul câtorva actori dominanți.
FCAS și riscul unei rupturi franco-germane:
Un test decisiv pentru înțelegerea franco-germană îl reprezintă programul FCAS (Future Combat Air System), proiect comun pentru un avion de vânătoare de generație următoare. În prezent, proiectul este blocat din cauza disputelor industriale – compania franceză Dassault solicită 80% din lucrări, în timp ce Berlinul refuză să accepte o cotă atât de mare.
„Dacă FCAS nu avansează, ar trimite un semnal fatal conducerii franco-germane în ceea ce privește cooperarea industrială în Europa”, a avertizat Jacob Ross, cercetător la Consiliul German pentru Relații Externe.
O decizie care poate remodela viitorul Europei:
Cu sute de miliarde de euro alocate industriei de apărare până în 2030, miza este uriașă. Franța și Germania doresc să transforme „ReArm Europe” într-un instrument de consolidare a giganților continentali din domeniu, dar statele mici și medii se tem că ar putea fi marginalizate.
„În cele din urmă, întrebarea este cum pot europenii să reducă numărul de sisteme de arme, să le producă în Europa și să o facă într-un mod care să garanteze suveranitatea și soliditatea capacității de producție. Nu este ușor”, au transmis surse de la Palatul Élysée.
În lipsa unui compromis solid între Paris și Berlin, modelul „celui mai bun atlet” riscă să rămână doar un proiect ambițios, dar imposibil de implementat, alimentând noi tensiuni între statele membre și punând sub semnul întrebării unitatea europeană în domeniul apărării.