România se îndreaptă spre cea mai gravă criză fiscală din ultimii 15 ani, avertizează fostul premier și ministru de Finanțe Florin Cîțu, într-o analiză dură la adresa politicilor economice ale actualei guvernări. Potrivit acestuia, deficitul bugetar ar putea ajunge la 9% din PIB în 2025, în ciuda majorărilor fiscale aplicate în ultimii doi ani, ceea ce ar plasa România într-o poziție vulnerabilă față de piețele financiare internaționale și de partenerii europeni.
„Având în vedere execuția bugetară și majorările de taxe din ultimii ani, deficitul bugetar al României se va situa, cel mai probabil, între 8,5% și 9% din PIB la finalul lui 2025”, a declarat Cîțu. „Este cea mai mare probabilitate de ajustare forțată din 2010 încoace.”
Avertismente clare de la Bruxelles:
Estimarea sa vine în contextul în care Comisia Europeană a cerut României să reducă deficitul de la 9,3% în 2024 la 7,7% în 2025, o țintă pe care oficialii europeni o consideră realizabilă doar dacă guvernul implementează rapid întregul pachet de măsuri fiscale, inclusiv cele programate pentru luna septembrie. În caz contrar, avertizează Cîțu, ajustarea va fi impusă din exterior, prin condiționalități financiare dure și o posibilă intervenție a instituțiilor internaționale.
„Ne așteaptă un program de salvare cu troica FMI-CE-BM. Ajustarea reală va veni de pe piețe, prin scăderea încrederii și creșterea costurilor de finanțare.”
Critici la adresa actualului guvern: „Au ratat momentul reformei”
Florin Cîțu susține că actuala guvernare a irosit oportunitatea unei ajustări credibile la început de mandat. În loc să propună o reducere a aparatului administrativ, guvernul a menținut o structură supradimensionată, cu zeci de ministere și cheltuieli permanente în creștere.
„Momentul oportun pentru credibilitate și reforme a fost la învestirea guvernului. Se putea propune o structură redusă: 12 ministere, fără vicepremieri, fără cheltuieli suplimentare. Acum este prea târziu pentru reduceri semnificative în 2025.”
„Creșterea taxelor nu funcționează”:
Cîțu critică dur strategia guvernului de a strânge 35 de miliarde de lei în 2026 prin majorări fiscale, considerând-o ineficientă și periculoasă pentru economie. Printre măsurile preconizate se numără:
• creșterea TVA la 21%,
• accize mai mari la carburanți și tutun,
• impozit pe locuințe,
• introducerea ecotaxei auto,
• eliminarea unor categorii de asigurați în sistemul public de sănătate.
„Această abordare descurajează economia reală, stimulează evaziunea, alimentează inflația și blochează investițiile. Nu este o soluție sustenabilă.”
Riscul retrogradării de rating:
Fostul premier avertizează că o retrogradare din partea agențiilor de rating ar putea deveni inevitabilă, în lipsa unei implementări eficiente a măsurilor fiscale. România se află deja sub supraveghere, iar următoarea evaluare a Fitch este programată pentru 15 august.
„Orice întârziere în ajustare ar putea duce la pierderea încrederii și explozia costurilor de împrumut. Acesta ar fi semnalul clar al unui colaps fiscal iminent.”
Datoria publică ar putea ajunge la 80% din PIB:
În lipsa unor măsuri structurale, Florin Cîțu estimează că datoria publică va depăși 80% din PIB până în 2030, nivel periculos pentru stabilitatea macroeconomică a țării.
„Chiar dacă în 2026 se va înregistra o reducere temporară a deficitului, fără reforme reale vom asista la un nou derapaj în 2027 și 2028. Așa se ajunge la 80% din PIB – o datorie nesustenabilă.”
În final, Cîțu avertizează că scenariul cel mai probabil implică o criză fiscală profundă și o revenire a României sub tutela instituțiilor financiare internaționale, în condiții mult mai dure decât în 2010.