Ilie Bolojan, președintele PNL, trage un semnal de alarmă cu privire la starea finanțelor publice ale României. Într-o postare publicată vineri pe Facebook, Bolojan avertizează că nivelul actual al deficitului bugetar este nesustenabil și că România se apropie periculos de o criză fiscală majoră.
„Deficitul bugetar, diferența dintre cheltuielile și veniturile statului, este o mare problemă a României”, scrie Bolojan, adăugând că „de mai mulți ani, statul cheltuie mult mai mult decât încasează”.
Fostul primar al Oradiei și actual lider liberal arată că în 2023 România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, respectiv 9,3% din Produsul Intern Brut. El subliniază că această cifră nu reflectă doar o problemă temporară, ci o practică fiscală riscantă perpetuată de ani de zile.
„Anul trecut am încasat 575 de miliarde de lei și am cheltuit 727 de miliarde. Diferența de 152 de miliarde a fost acoperită, ca de obicei, din împrumuturi contractate de guvern. Iar în fiecare an creditele au fost tot mai mari”, afirmă Bolojan în mesajul său.
Acesta avertizează că România se îndreaptă rapid spre o zonă periculoasă în care nu va mai avea acces facil la împrumuturi, ceea ce ar putea duce la incapacitate de plată – un scenariu cu efecte economice și sociale severe.
„Nu mai putem continua așa, pentru că am ajunge să nu mai fim împrumutați și am intra în incapacitate de plată”, avertizează liderul liberal.
Mesajul vine într-un moment de maximă tensiune pe scena politică, în care guvernul este presat să reducă deficitul bugetar și să găsească soluții sustenabile pentru finanțele publice. Pe fundalul negocierilor pentru formarea unui nou executiv, poziția exprimată de Bolojan poate fi interpretată și ca o susținere indirectă pentru o guvernare de tip reformist, care să includă măsuri fiscale drastice și limitarea cheltuielilor nejustificate.
Postarea liderului PNL vine în contextul în care România este deja în procedură de deficit excesiv la nivelul Comisiei Europene, iar agențiile de rating urmăresc îndeaproape evoluția fiscală a țării. O eventuală pierdere a credibilității fiscale ar avea efecte imediate asupra dobânzilor la împrumuturi, cursului valutar și stabilității economice generale.