Trei documente interne ale fostului guvern condus de Marcel Ciolacu, obținute de Europa Liberă, arată cum miniștri ai cabinetului PSD-PNL și-au asumat în scris – „cu toate consecințele legale de rigoare” – cererea de fonduri suplimentare din Fondul de rezervă bugetară, în pofida faptului că aceste alocări contribuiau direct la creșterea deficitului bugetar. Peste 50 de miliarde de lei au fost distribuiți în acest mod doar în anul 2024, printr-o procedură care a ocolit Parlamentul și a permis Guvernului să decidă discreționar cum împart banii publici.
Printre „urgențele” invocate de miniștri se numără organizarea alegerilor parlamentare și prezidențiale – deși acestea erau cunoscute cu ani înainte –, plata pensiilor minime pentru luna decembrie sau subvenționarea căilor ferate. Toate aceste cheltuieli au fost acoperite din fondul special aflat la dispoziția Guvernului, iar fiecare solicitare a fost însoțită de o asumare pe proprie răspundere, semnată de miniștri.
Pe 17 decembrie 2024, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a cerut 167 de milioane de lei din Fondul de rezervă pentru subvenționarea transportului public de călători și compensarea pierderilor CFR. În nota justificativă, Grindeanu declara că își asumă „necesitatea, urgenţa, legalitatea, realitatea şi regularitatea” cheltuielilor, semnând un document prin care admitea implicit că suma va afecta ținta de deficit bugetar. Similar, ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a solicitat pe 11 decembrie 30 de milioane de lei pentru plata indemnizațiilor minime sociale aferente lunii decembrie. Ea a precizat că nicio rectificare bugetară nu a fost operată în 2024, iar neplata sumelor respective ar fi atras răspunderea penală a ministerului.
Un alt document, semnat în numele ministrului Educației, Ligia Deca, viza tot o alocare de urgență – de asemenea, 30 de milioane de lei – pentru universități care aveau nevoie de sume aferente unor proiecte din Planul Național de Redresare și Reziliență. Avizul Ministerului Finanțelor, emis pe 11 decembrie, a fost însoțit de nu mai puțin de nouă semnături, dar includea și un avertisment explicit: România se află în procedură de deficit excesiv, iar deficitul bugetar estimat după 11 luni ajunsese la 7,11% din PIB.
Toate aceste alocări s-au făcut în baza Ordonanței de Urgență 73/2023, adoptată de Guvernul Ciolacu în septembrie 2023. Actul normativ, inițiat de Ministerul Finanțelor condus atunci de Marcel Boloș, a permis folosirea Fondului de rezervă bugetară ca alternativă la rectificarea bugetară clasică, care presupune vot în Parlament. OUG 73/2023 a fost criticată încă de la început pentru că oferea Executivului puterea de a aloca sume importante fără control parlamentar.
Astfel, Guvernul a putut finanța cheltuieli esențiale sau politice, în funcție de oportunitate, fără să consulte Parlamentul. Din cele trei note obținute de Europa Liberă, reiese clar că miniștrii erau conștienți de gravitatea gestului: știau că România se află în procedură de deficit excesiv, dar invocau „urgența” și „iminența blocajului” pentru a-și justifica cererile. O parte dintre aceste cheltuieli erau însă complet previzibile – precum plata pensiilor sau organizarea alegerilor.
În final, peste 53 de miliarde de lei au fost alocați în acest mod în anul electoral 2024, printr-un mecanism care ocolea dezbaterea parlamentară și se baza pe asumarea individuală a miniștrilor. Consecințele acestei practici se regăsesc în indicatorii macroeconomici ai României: un deficit bugetar galopant și presiuni crescute din partea Comisiei Europene pentru adoptarea unor măsuri dure de corecție fiscală.