Parchetul General a transmis marți Parlamentului European o solicitare oficială de ridicare a imunității europarlamentarei Diana Șoșoacă, vizată de mai multe acuzații extrem de grave, între care lipsire de libertate, propagandă legionară, apologie a criminalilor de război și promovarea ideilor fasciste, rasiste și antisemite.
Potrivit comunicatului citat de G4Media, procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus continuarea urmăririi penale pentru:
- 4 infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal;
- promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și genocid și promovarea, în public, a doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe;
- promovarea ideilor și concepțiilor antisemite;
- negarea sau minimalizarea Holocaustului;
- ultraj.
Episod după episod: de la violențe verbale la cultul lui Codreanu și Antonescu
Șoșoacă este acuzată de propagandă legionară și de promovarea cultului unor criminali de război, precum Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu. În februarie 2025, într-un live pe Facebook, europarlamentara a afirmat că Nicolae Ceaușescu, Codreanu și Antonescu au fost „eroi naționali”, sfidând legislația românească care pedepsește apologia fascismului și antisemitismului.
De asemenea, în decembrie 2024, alături de Mihai Lasca (Patrioții Poporului Român), Șoșoacă a participat la un eveniment de glorificare a lui Codreanu la troița ridicată la Tâncăbești, unde a vorbit despre „cei mai mari patrioți” uciși acum 86 de ani.
În plus, ea este cunoscută pentru episoade repetate de violență verbală și fizică: de la scandalurile provocate în Parlamentul României și în Parlamentul European, până la incidente la Curtea Constituțională și mesaje instigatoare la ură transmise în mediul online.
Legături cu extrema dreaptă:
Diana Șoșoacă a promovat activ figuri și organizații extremiste. În 2024, a facilitat intrarea în Parlamentul României a lui Tudor Ionescu, liderul grupării neolegionare Noua Dreaptă, cunoscut pentru retorica sa extremistă și xenofobă.
Reacția autorităților europene și române:
Solicitarea Parchetului General vine într-un context sensibil, în care instituțiile europene și organizațiile internaționale au atras atenția asupra creșterii fenomenului extremist în România. Parlamentul European va decide dacă îi ridică imunitatea pentru a permite anchetarea penală completă.
România are în vigoare OUG 31/2002 și Legea 157/2018, care sancționează propaganda fascistă, antisemită și xenofobă, dar presa independentă a semnalat în repetate rânduri lipsa de reacție fermă a instituțiilor în fața unor derapaje flagrante.
Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul Mișcării Legionare, a fost conducătorul unei organizații extremiste responsabile pentru asasinate politice și violențe atroce în anii ’30 și ’40. Printre victimele legionare s-au numărat premierii I.G. Duca și Armand Călinescu, dar și istoricul Nicolae Iorga.
Apologia lui Codreanu, Ion Antonescu și a altor criminali de război este considerată, conform legislației românești și europene, un act ilegal și periculos pentru democrație.