Premierul Ilie Bolojan a decis să nu prelungească plafonarea prețurilor la alimentele de bază după 30 septembrie 2025, în pofida presiunilor exercitate de PSD și a recomandărilor venite din partea Ministerului Agriculturii, potrivit unor surse citate de Antena 3 CNN.
Decizia marchează un punct de divergență major în interiorul coaliției, într-un context în care social-democrații au insistat că menținerea măsurii ar fi fost necesară pentru a proteja consumatorii și a tempera riscul unei noi accelerări a inflației.
Argumentele PSD: risc de scumpiri cu 2-3%
Potrivit surselor politice, PSD a avertizat că renunțarea la plafonarea adaosurilor comerciale ar putea duce la o creștere suplimentară a inflației cu 2-3 puncte procentuale. „În condițiile în care puterea de cumpărare este deja puternic afectată, eliminarea plafonării ar putea împinge prețurile și mai sus”, au explicat reprezentanții social-democrați în cadrul discuțiilor interne.
Măsura, introdusă în iunie și prelungită temporar
Plafonarea adaosurilor comerciale la produsele de bază a fost introdusă inițial în 2023 și ulterior prelungită de mai multe ori. Ultima decizie, luată de guvern în iunie 2025, a extins măsura pentru încă trei luni, până la finalul lunii septembrie. Obiectivul a fost acela de a reduce presiunea pe bugetele gospodăriilor, în condițiile în care creșterile de prețuri afectau consumul intern.
Produsele vizate de plafonare
Măsura aflată acum la final de aplicare acoperea o listă extinsă de produse de strictă necesitate, între care:
• pâine albă simplă (300-500 g);
• lapte de vacă de consum (1 l, 1,5% grăsime, cu excepția UHT);
• brânză telemea de vacă vrac;
• iaurt simplu din lapte de vacă (3,5% grăsime, max. 200 g);
• făină albă de grâu „000” (până la 1 kg);
• mălai (până la 1 kg);
• ouă calibrul M;
• ulei de floarea-soarelui (până la 2 l);
• carne proaspătă de pui și porc;
• legume și fructe proaspete vrac;
• zahăr alb tos (până la 1 kg);
• smântână (12% grăsime);
• unt (până la 250 g);
• magiun (până la 350 g).
Refuzul premierului Bolojan vine în contextul unui echilibru fragil între măsurile de sprijin pentru populație și obiectivul de reducere a deficitului bugetar. În timp ce PSD insistă că prelungirea plafonării este o măsură socială esențială, Bolojan pare să mizeze pe liberalizarea treptată a pieței și pe încrederea că mecanismele concurențiale vor tempera creșterea prețurilor.
Decizia riscă să deschidă un nou front de conflict între PNL și PSD în interiorul guvernării, într-un moment în care tensiunile politice sunt deja alimentate de disputa privind alegerile pentru Primăria Capitalei.