Președintele rus Vladimir Putin a susținut joi, 20 iunie, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, unul dintre cele mai radicale discursuri din ultimii ani, declarând că „întreaga Ucraină aparține Rusiei”. Afirmația, făcută în fața unui public internațional, semnalează o nouă escaladare a ambițiilor teritoriale ale Kremlinului și întărește teza expansionistă susținută frecvent de propaganda oficială rusă.
Putin și-a argumentat declarația invocând narațiunea falsă conform căreia rușii și ucrainenii ar fi „un singur popor”, o retorică pe care liderul de la Kremlin a folosit-o constant pentru a justifica agresiunea împotriva Ucrainei. Această idee a fost enunțată încă din iulie 2021, cu puțin timp înaintea invaziei la scară largă, într-un eseu semnat de Putin despre „unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor”, care a fost privit de analiști drept un manifest imperialist.
În discursul de joi, Putin a continuat cu afirmații ambigue și contradictorii despre obiectivele militare ale Rusiei. „Oriunde calcă piciorul unui soldat rus este pământ rusesc”, a declarat el, sugerând că Federația Rusă își rezervă dreptul de a anexa orice teritoriu ucrainean aflat sub ocupație militară. Declarația vine în contextul în care Moscova a revendicat ilegal regiunile Donețk, Luhansk, Zaporijia, Herson și Crimeea, dar controlează doar parțial aceste teritorii.
Noi amenințări la adresa regiunii Sumî: „Nu avem sarcina de a o cuceri, dar nu excludem”
Întrebat despre posibilele planuri de extindere a ofensivei către regiunea Sumî, aflată în nord-estul Ucrainei, Vladimir Putin a declarat că, deși „nu există în prezent o misiune” de cucerire a orașului Sumî, „nu exclude această posibilitate”. Potrivit propriilor estimări, trupele ruse au pătruns cu 10-12 kilometri adânc în teritoriul regiunii Sumî, capturând aproximativ 200 de kilometri pătrați de teren și o duzină de sate.
Începând cu 31 mai, autoritățile ucrainene au ordonat evacuări obligatorii din 213 localități de la granița cu Rusia, în anticiparea unor atacuri sporite. Pe 28 mai, președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Moscova a mobilizat deja 50.000 de soldați în apropierea orașului Sumî și că se pregătește o ofensivă amplă în zonă. În replică, Kremlinul a invocat conceptul unei „zone tampon de securitate”, justificând astfel incursiunile repetate în nordul Ucrainei.
Pretenții teritoriale transformate în „realități de pe teren”
Putin a reafirmat cerințele formulate de delegația rusă în cadrul ultimei runde de discuții de la Istanbul, pe 2 iunie. Rusia cere Ucrainei să recunoască regiunile ocupate drept teritoriu rus și să cedeze complet controlul asupra orașelor care nu sunt încă sub ocupație, precum Herson și Zaporijia. În același timp, președintele rus a respins ideea unei capitulări totale a Kievului, afirmând că Moscova cere doar „recunoașterea realităților de pe teren”.
Într-un interviu recent pentru publicația germană Bild, președintele Zelenski a respins categoric narațiunea promovată de Kremlin, calificând-o drept „manipulare destinată opiniei publice internaționale”. El a declarat că forțele armate ucrainene au reușit să întârzie reluarea ofensivei ruse în nord timp de trei săptămâni și că nu există câștiguri teritoriale semnificative care să justifice retorica de la Moscova.
Un nou semnal de alarmă pentru Occident
Discursul lui Vladimir Putin de la Sankt Petersburg este privit de analiști ca o declarație oficială a intențiilor imperiale ale Rusiei, care merge dincolo de logica defensivă sau de interesele de securitate regională. Afirmația potrivit căreia „întreaga Ucraină aparține Rusiei” marchează o ruptură completă de orice logică diplomatică și confirmă faptul că obiectivul final al Moscovei este cucerirea întregului teritoriu ucrainean, indiferent de costuri sau pierderi.
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Oficiali occidentali au calificat declarațiile ca fiind „alarmante și nejustificabile”, avertizând că orice extindere a ofensivei va genera un răspuns internațional coordonat.