Premierul Slovaciei, Robert Fico, a lansat marți o declarație surprinzătoare privind oportunitatea unei politici de neutralitate pentru țara sa, punând pentru prima dată sub semnul întrebării rolul Slovaciei în cadrul NATO. Declarația a fost făcută cu doar câteva zile înaintea summitului Alianței Nord-Atlantice, unde liderii țărilor membre urmează să discute o posibilă creștere semnificativă a bugetelor alocate apărării, în contextul tensiunilor tot mai mari cu Federația Rusă.
„Dacă mă întrebați pe mine, vă spun că în aceste vremuri de înarmare fără sens, când companiile producătoare de armament își freacă mâinile de bucurie (…), neutralitatea ar fi foarte benefică pentru Slovacia”, a declarat Fico în cadrul unei conferințe de presă online, citat de Reuters. Premierul slovac a subliniat însă că o astfel de decizie „nu se află în mâinile sale”, sugerând că inițiativa rămâne în afara atribuțiilor sale executive directe.
Afirmațiile lui Robert Fico au provocat reacții dure pe scena politică internă. Partidul de opoziție Slovacia Progresistă a calificat declarațiile premierului drept „absurde, iresponsabile și periculoase”, iar chiar președintele țării, Peter Pellegrini, aliat politic al lui Fico, a dezaprobat public ideea, avertizând că o eventuală neutralitate ar fi mai costisitoare decât apartenența la NATO.
„A fi o țară neutră nu înseamnă că ești prieten cu toată lumea și nimeni nu-ți poate face rău. Neutralitatea implică să nu faci parte din marile instituții internaționale și să-ți garantezi singur securitatea. Iar pentru asta nu ar mai fi suficiente 3,5% din PIB pentru apărare, ci poate 7, 8 sau chiar 10%, ceea ce ar fi imposibil de susținut”, a avertizat președintele slovac.
Disputa survine în contextul în care secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus recent o creștere ambițioasă a bugetelor de apărare: 3,5% din PIB alocate strict sectorului militar, plus 1,5% pentru investiții conexe, precum infrastructura strategică.
La rândul său, președintele american Donald Trump a exprimat dorința ca statele membre să atingă un prag și mai ambițios, de 5% din PIB pentru apărare, de peste două ori mai mult decât angajamentul actual de 2%.
Robert Fico, cunoscut pentru retorica sa sceptică față de Occident și apropierea de liderul ungar Viktor Orbán, a criticat de-a lungul timpului atât politicile de sprijin militar pentru Ucraina, cât și liniile strategice asumate de NATO în raport cu Rusia.
Declarația sa privind neutralitatea pare să continue această linie politică, în ciuda faptului că Slovacia este stat membru NATO din 2004 și participă activ la structurile comune de apărare.
Deși afirmațiile premierului nu implică, la acest moment, vreo decizie oficială sau vreun demers juridic privind statutul Slovaciei în NATO, ele alimentează o dezbatere sensibilă într-un moment crucial pentru arhitectura de securitate europeană.
Summitul NATO din 24-25 iunie ar putea aduce nu doar noi angajamente bugetare, ci și clarificări privind coeziunea internă a Alianței în fața unor viziuni tot mai divergente între liderii europeni.