Reforma promisă de premierul Ilie Bolojan la preluarea mandatului se lovește de una dintre cele mai redutabile forțe din interiorul statului: birocrația guvernamentală. La doar câteva luni de la instalare, șeful Executivului se confruntă cu o formă tăcută, dar eficientă de rezistență instituțională din partea funcționarilor și aparatului tehnic din ministere, care, potrivit surselor politice, blochează deliberat activitatea Guvernului.
Ultimele două săptămâni sunt grăitoare: o ședință de Guvern a fost complet anulată din lipsă de proiecte pe ordinea de zi, iar alta s-a desfășurat cu doar două inițiative discutate. În mod informal, premierul este izolat într-un sistem care a învățat, în decenii de supraviețuire, cum să saboteze discret orice tentativă de reformă reală.
Surse guvernamentale susțin că majoritatea ministerelor au redus drastic ritmul de lucru. Documentele administrative sunt întocmite și avizate la limita termenelor legale, iar acolo unde este posibil, procesele sunt prelungite artificial. „Totul funcționează cu încetinitorul. Este o formă de sabotaj birocratic rece, tăcut, dar eficient. Un război de uzură”, spune un oficial din apropierea premierului.
Ilie Bolojan a intrat în Palatul Victoria cu o agendă radicală de reformă: reorganizarea aparatului guvernamental, eliminarea posturilor inutile, auditul general al funcționarilor și instituirea unui mecanism de evaluare prin examene, cu scopul declarat de a reduce cu aproximativ 30% numărul de angajați din aparatul central. Această ofensivă frontală a declanșat, însă, o reacție internă pe măsură.
Funcționarii guvernamental, despre care premierul însuși spunea, în campania sa de reformă, că reprezintă o „aristocrație administrativă de nepătruns”, răspund prin blocaj. Nu prin proteste vizibile sau ieșiri publice, ci printr-o formă sofisticată de non-combat administrativ care, în practică, paralizează activitatea guvernamentală.
„Se dorește o reformă reală, dar sistemul își arată colții. Această rezistență nu e nouă. Și alți premieri, înaintea lui Bolojan, au încercat, au pierdut, și au plătit politic nota de plată. Armata invizibilă a statului îi așteaptă mereu pe următorii”, afirmă o altă sursă apropiată Executivului.
Reformele anunțate de Ilie Bolojan nu vizează doar aparatul guvernamental. Premierul a promis restructurări și în administrația locală, în companiile de stat și în sistemele parazitare de consilii de administrație. Dar, pe acest fond, opoziția din interiorul sistemului se amplifică: de la sabotaje subtile în redactarea proiectelor, până la întârzierea documentelor vitale pentru funcționarea aparatului de stat.
Pe fondul acestui blocaj, Guvernul riscă să rămână fără instrumente reale de implementare a reformelor. În absența unui sprijin consistent din partea miniștrilor și a partenerilor de coaliție, premierul se confruntă cu o dilemă istorică: cum poate fi reformat un stat care se apără pe sine de orice tentativă de modernizare?
Pentru moment, Ilie Bolojan continuă lupta. Dar, așa cum s-a întâmplat și cu alți lideri care au vrut să reformeze statul din interior, rămâne întrebarea: cine cedează primul: premierul sau sistemul?