Suveranitatea Groenlandei este „nenegociabilă”, iar răspunsul Uniunii Europene va fi „ferm, unit și proporțional”, a declarat marți președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs susținut la Forumul Economic Mondial de la Davos. Mesajul a fost transmis într-un context tensionat al relațiilor transatlantice, pe fondul amenințărilor formulate de președintele SUA, Donald Trump, privind posibile sancțiuni economice și dispute legate de securitatea în Arctica și statutul Groenlandei.
În fața liderilor politici și economici reuniți la Davos, von der Leyen a avertizat explicit Washingtonul să nu se amestece în Groenlanda, subliniind că „poporul suveran este cel care decide propriul viitor” și că suveranitatea teritoriului este un principiu care nu poate fi negociat. „A ne arunca într-o spirală descendentă periculoasă nu ar face decât să ajute adversarii pe care suntem hotărâți să-i ținem departe de peisajul nostru strategic”, a spus șefa Comisiei Europene, insistând că reacția UE va rămâne echilibrată, dar fermă.
Totodată, președinta Comisiei a făcut apel la spiritul tranzacțional al lui Trump, amintind că în politică, la fel ca în afaceri, „o înțelegere este o înțelegere”, iar angajamentele asumate trebuie respectate. Von der Leyen a catalogat recentele amenințări ale liderului american cu impunerea de taxe vamale împotriva statelor UE drept o „greșeală” care a golit de conținut acordul convenit anterior între Washington și Bruxelles.
Pe fondul acestor tensiuni, Uniunea Europeană lucrează la un pachet de măsuri pentru întărirea securității în Arctica, dar și la o creștere masivă a investițiilor europene în Groenlanda, menite să sprijine economia locală și dezvoltarea infrastructurii. Von der Leyen a subliniat că majorarea planificată a cheltuielilor pentru apărare ar putea fi direcționată inclusiv către dezvoltarea capacităților europene de spargere a gheții și achiziția de echipamente vitale pentru securitatea arctică.
În paralel, Bruxelles-ul pregătește un pachet de taxe vamale care ar putea fi activat dacă administrația Trump își va duce la îndeplinire amenințările economice la adresa statelor europene care au sprijinit Danemarca în Groenlanda. De asemenea, instrumentul anti-coerciție, una dintre cele mai puternice arme economice ale UE, este luat serios în calcul.
Dezbaterile din Parlamentul European arată însă o fractură politică în abordarea relației cu Washingtonul. În timp ce popularii europeni au adoptat o linie mai prudentă, liberalii și socialiștii s-au declarat gata să intre într-un conflict comercial deschis cu SUA. Președinta grupului Renew Europe, Valérie Hayer, a susținut că dialogul cu Trump s-a dovedit ineficient și că UE ar trebui să-și folosească piața internă de peste 400 de milioane de consumatori drept pârghie de presiune, inclusiv prin taxe vamale și restricționarea accesului companiilor americane pe piața europeană.
O poziție similară a fost exprimată și de lidera socialiștilor europeni, Iratxe García, care a cerut activarea instrumentului anti-coerciție, considerând că acesta este exact mecanismul creat pentru a proteja UE de atacuri comerciale externe.
În discursul său, von der Leyen a recunoscut că arhitectura de securitate a Europei s-a schimbat profund, pledând pentru adaptarea Uniunii la noile realități geopolitice. Ea a anunțat că Bruxelles-ul pregătește o nouă strategie de securitate europeană, care urmează să fie publicată în cursul acestui an și care va reflecta schimbările și nevoile geostrategice actuale.
Dincolo de securitate, președinta Comisiei Europene a pledat pentru construirea unei Europe independente din punct de vedere economic, capabile să facă față „șocurilor geopolitice seismice”. Ea a subliniat consolidarea relațiilor UE cu alte centre de creștere globală, precum Mercosur, India, Indonezia și Mexic, afirmând că „o nouă Europă este deja în curs de apariție”.