Uniunea Europeană a reiterat, vineri, poziţia sa fermă conform căreia „Rusia este agresorul” în războiul împotriva Ucrainei şi a anunţat intensificarea eforturilor de presiune asupra Moscovei pentru a pune capăt conflictului.
Mesajul vine în contextul declaraţiilor recente ale preşedintelui american Donald Trump, care a sugerat impunerea de sancţiuni ambelor părţi şi a comparat conflictul cu o „ceartă între copii”, relatează EFE, potrivit Agerpres.
„Rusia este agresorul, iar această poziţie este foarte clar exprimată în toate deciziile Consiliului nostru şi în toate declaraţiile liderilor noştri”, a declarat Anitta Hipper, purtătoarea de cuvânt a UE pentru afaceri externe, în cadrul conferinţei de presă zilnice a Comisiei Europene.
Ea a subliniat că „suntem de partea Ucrainei” şi, tocmai de aceea, „intensificăm presiunea asupra Rusiei” pentru ca „războiul să se termine cât mai repede posibil, dar nu în orice circumstanţe”.
Hipper a insistat că trebuie să existe un „armistiţiu necondiţionat” care să conducă la „o pace îndelungată şi durabilă”, respingând astfel ideea unor concesii forţate sau a împărţirii vinovăţiei între Kiev şi Moscova.
Trump: „O ceartă între copii”:
Într-un contrast puternic cu poziţia Uniunii Europene, preşedintele american Donald Trump a declarat joi că ia în calcul impunerea unor sancţiuni „foarte dure” nu doar împotriva Rusiei, ci şi a Ucrainei, dacă conflictul nu va înceta. Într-o conversaţie recentă cu Vladimir Putin, Trump a comparat războiul cu o „ceartă între copii”:
„Uneori, vezi doi copii bătându-se ca nebunii. Se urăsc, se bat într-un parc şi încerci să-i desparţi. Ei nu vor să-i desparţi şi uneori e mai bine să-i laşi să se bată o vreme şi apoi să-i desparţi”, a spus Trump, adăugând că a folosit această analogie direct în discuţia cu liderul rus.
Sancţiuni şi eforturi europene:
În paralel, UE îşi pregăteşte următorul pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, vizând în principal veniturile energetice ale Moscovei, inclusiv infrastructura gazoductelor Nord Stream, sectorul bancar rus şi un plafon pentru preţul petrolului.
„Nu avem încă o dată exactă pentru adoptarea acestui pachet”, a precizat Anitta Hipper, explicând că „este nevoie de timp pentru a-l pregăti şi a ne asigura că avem un set solid de măsuri susţinute de toate statele membre”.
Între timp, Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, s-a întâlnit la Berlin cu senatorul american Lindsey Graham, un aliat al preşedintelui Trump, pentru a discuta despre consolidarea sancţiunilor împotriva Rusiei.
Graham a propus un proiect de lege care ar impune tarife vamale de 500% pentru ţările care continuă să cumpere petrol, gaze sau uraniu din Rusia – o măsură drastică menită să reducă drastic veniturile Kremlinului.
În ciuda propunerilor controversate ale lui Trump, Bruxelles-ul îşi menţine ferm sprijinul pentru Ucraina, reiterând că agresiunea vine exclusiv din partea Rusiei. Mesajul transmis astăzi de UE subliniază clar că discuţiile despre sancţiuni trebuie să vizeze direct Moscova, nu să fie împărţite cu partea victimă a conflictului.